
LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Oarța de Jos
Comună, zona Codru, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în zona Dealurilor Asuajului, pe valea Oarţa, între Ariniș și Orțița, la 74 de kilometri de Baia Mare; zonă de deal.
Localităţi componente: Oarţa de Jos (reşedinţă), Oarţa de Sus, Orţâţa. Prima atestare documentară: 1391 (Trywarcha). Populaţie: 1.243 locuitori (în comună), 520 locuitori (în satul Oarţa de Jos). Gospodării: 598 (în comună). Etnii: 1.185 români, 9 maghiari (în comună). Culte: 1.010 ortodocși, 9 romano-catolici, 30 penticostali, 77 baptiști, 21 greco-catolici, 3 reformați (în comună). Dialect: subdialect crişean, grai someşean. Numele comun al locuitorilor: orţean, -ă, orţeni, -e, (orţan) / orţeancă, orţence, (orţancă). Nume de familie derivate din numele localităţii: Orţan (9 persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Bodone, Marchiş, Pop, Rob.
Instituții: primărie, bibliotecă comunală (din 1955), agenție poștală, cămin cultural, biserică greco-catolică (de lemn, “Înălțarea Sfintei Cruci”, 2012-2015), biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1909), biserică penticostală. Resurse naturale: curs de apă (pârâul Oarța), teren arabil (1.800 ha), pășuni și fânațe (700 ha), fond forestier (400 ha), fond de vânătoare; culturi pomicole: meri, pruni, castani, nuci, aluni. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM. Monumente de arheologie: așezare, sec. VII-VIII (punct “Vâlceaua rusului”), sit arheologic; așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct “Vâlceaua rusului”); așezare, epoca bronzului, Cultura Wietenberg (punct “Vâlceaua rusului”); așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct “Alac”). Monument comemorativ: Monumentul Eroilor (1938).
Originea numelui localității
Denumiri atestate: (1391) Trywarcha, (1475) Warcza, Alsowarcza, (1489) Varcza, (1543) A[Isó] Varcza, (1557) A[Isó] Varcha, (1569) Alsowarza, (1733) Oarcza, (1750) Felső also arcza, (1760) Alsó Várcza, (1850) Várcza din zsosz, (1854) Alsó Varcza, Varţa de Jos, (1909-1919) Oarţa-de-jos, Asóvárcza, (1968) Oarța de Jos. Evoluția numelui localității: Trei Oarţe, Oarța, Oarţa de Jos.
Soluții etimologice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, în Zona Codrului existau deja trei localităţi cu numele Oarţa, ceea ce înseamnă că ele au fost întemeiate cu mult înainte de prima lor atestare documentară şi a avut loc cel puţin o roire a populaţiei dintr-o localitate cu numele Oarţa spre Orţiţa (Oarţa Mică). De la sfârşitul secolului al XV-lea, pentru a se diferenţia, se adaugă un determinant (de Jos, acest în caz). Referitor la originea denumirii, I. Pătruţ (1980) e de părere că Oarţa ar fi “un antroponim (derivat din tema Oar- + suf. -ţ + -a), de la care provine numele localităţilor Oarţa de Jos, Oarţa de Sus şi Orţiţa”. În schimb, N.A. Constantinescu (1963), în DOR, susține că n.fam. Oarță trebuie derivate din top. Orțești și are la bază substantivul oarță “râsul” (zool.). De asemenea, P. Bilțiu (2013) propune o derivare a oiconimului Oarța (jud. Maramureș) “de la oarță, însemnând râs (Felis lyns)”. Deci, etimonul ar putea fi antroponimul Oarță (din s. oarță “râs”), inițial un supranume sau o poreclă, ce indica fie o abilitate identică cu cea a animalului, fie preocuparea pentru vânarea acestei feline. Un personaj având acest supranume a întemeiat sau a stăpânit la un moment dat această așezare.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023 – premiată la Cărțile Anului, ediția 2023, secțiunea Carte de știință. Lucrarea poate fi procurată la telefon 0770288308).