
LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Prislop
Sat aparţinător de comuna Boiul Mare, zona Chioar, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată între Mesteacăn şi Boiul Mare, între râul Lăpuş şi Dealul Toporului, în nordul Podişului Boiu, la 3 kilometri de Boiul Mare şi 43 de kilometri de Baia Mare; zonă deluroasă.
Prima atestare documentară: 1566 (Priszlop). Populaţie: 428 locuitori. Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: prislopean, -ă, prislopeni, -e, (prizlopean, prizlopan) / prislopeancă, prislopence. Nume de familie derivate din numele localităţii: Prizlopan (12 persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Ile, Pop, Sava, Trif. Personalităţi: Teodor Mihali (1885-1934), avocat, politician, preşedinte interimar PNR (1919), primar al Clujului (1926-1931). Instituții: agenție poștală, biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1897). Așezământ monahal: Mănăstirea Prislop (cu rang eparhial), rit greco-catolic, 1994-1995, la inițiativa pr. Irineu (Ioan Bârle). Resurse naturale: curs de apă (râul Lăpuș), teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monumente de arheologie: așezare, epoca bronzului, cultura Suciu de Sus (punct Ograde), sit arheologic; așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct Ograde).
Originea numelui localității
Denumiri atestate: (1566, 1603) Priszlop, (1639) Kis Bony, (1647) Kis Bon, Kisbon, (1733) Prilob [=Prislop], (1760) Priszlopp, Kis Bung [=Kis Buny], (cca. 1800) Kis Buny, Prislop, (1808) Kis Bunn, Bun, Buny, Priszlopul mik, (1850) Preszlop, (1854) Kis-Bun, Prislop, (1909-1919) Prislop, Jóháza, (1968) Prislop. Evoluția numelui localității: Boiul Mic, Prislopul Mic, Prislop.
Soluții etimologice. Referitor la întemeierea localității, din bătrâni se povesteşte că pe poziţia actuală a satului se întindea un codru imens, care se sfârşea spre râul Lăpuş, unde se întindea “pădurea Casele Zmeilor”. Primele gospodării au început să apară la locul numit La Medeia. Cu timpul, satul s-a răsfirat pe văile şi pe culmile din partea superioară (La Pruni, Pe Stan şi Valea lui Deneş).
Localitatea s-a numit dintotdeauna Prislop. Faptul că pe parcursul secolelor XVII-XIX, în documente s-a notat şi forma Kis Buny (=Boiul Mic), se datorează subordonării faţă de comuna Boiul Mare (Nagy Buny, în magh.).
Denumirea derivă din apelativul prislop, cu sensul de “pas, şa”. Toponim frecvent în judeţul Maramureş: Prislop, vârf (1.323 m) în Munţii Lăpuşului; Prislop, pas (1.416 m) situat între Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei, care face legătura între Maramureş şi Moldova (Borşa – Iacobeni), prin DN 18, fiind cea mai înaltă trecătoare din România; Prislop, deal în Dragomireşti, Glod, Năneşti, Onceşti, Poienile Izei, Săcel, Săliştea de Sus, Strâmtura, Valea Stejarului; Prislop, pârâu ce izvorăşte de sub Mesteacăn, are o lungime de 5 kilometri, un bazin de 16 kmp şi se varsă în râul Lăpuş, în amonte de localitatea Buteasa. Iar în țară există mai multe localități cu nume identic sau asemănător, având aceiași etimologie: Prislop (jud. Caraş-Severin și Sibiu), Prislopu Mare și Prislopu Mic (jud. Argeş).
Este un toponim de origine slavă: sl. prěslopŭ, scr. prěslopĭ, ucr. pryslop (F. Miklosich, cf. I. Iordan şi N. Drăganu). E. Petrovici (1970) aduce câteva precizări referitoare la acest toponim: “Prislop, de pe teritoriul României, e un nume de loc creat de români din apelativul prislop, prisloape «loc mai jos de trecere dintr-o vale în alta, peste un şir de munţi sau de dealuri; pas, şa, curmătură», de origine slavă daco-moesică (sud-slavă orientală = bulgară), prěslopŭ, cu acelaşi sens ca apelativul românesc. (…) Acest apelativ românesc stă la baza toponimului Prislop. (…) Toponimele Prislop au fost împrumutate de maghiari de la români”. Orice alte soluții sunt improbabile.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).