LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Rogoz

Sat aparţinător de oraşul Târgu-Lăpuş, zona Lăpuş, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe malul râului Lăpuş, între satele Lăpuș și Dămăcușeni; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1488 (Rogos). Populaţie: 1.324 locuitori. Etnii: 1.595 români, 2 maghiari (în 2002). Dialect: subdialect crişean (de tranziţie). Numele comun al locuitorilor: rogojean, –ă, rogojeni, -e / rogojeancă, rogojence. Porecla locuitorilor: broscari. Nume de familie derivate din numele localităţii: Rogojan, Rogojean (651 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Bodea, Chira, Ciocan, Filip, Herman, Perţa, Şanta. Personalităţi: Alexandru Perţa Cuza (n. 1946), meşter popular (autor a peste 2.500 de troiţe de lemn). ♦ Dan Bodea (n. 1947), profesor, muzeograf, poet şi istoric. Vol. Vita Coronata (1993), Drumul Crucii la români. Eseuri (1997). Membru al Uniunii Scriitorilor. Instituții: școală gimnazială, agenție poștală, cămin cultural, biserică ortodoxă (de zid, “Nașterea Maicii Domnului”, 1996-2010); biserica monument istoric (“Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1661, de lemn) se află în custodia parohiei ortodoxe; biserică penticostală (“Betania”, 2008). Resurse naturale: curs de apă (râul Lăpuș), izvoare de apă minerală (Borcutul de la Moară, Borcutul de la Vasalica lui Gavriluţ şi Borcutul de pe Coastă). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monumente istorice: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (sec. XVIII) (strămutată din satul Suciu de Sus, în 1883); Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1661), patrimoniu UNESCO.

Originea numelui localității

 Denumiri atestate: (1488) Rogos, (1594) Rhogoz, (1598) Rogoch, (1854) Rogosz, Rogoz, (1909-1919) Rogoz, (1968) Rogoz. Soluții etimologice. Potrivit tradiției, “vatra satului este așezată în lunca apelor, pe o câmpie joasă, plană și mlăștinoasă, pe care cândva creștea doar rogozul, o plantă erbacee, asemănătoare cu trestia, care acoperea aproape întregul hotar al Rogozului. De la această plantă pare să derive și numele satului, același din cele mai vechi timpuri”. O soluție identică propune autorul unei monografii a zonei Lăpuş: “Numele satului provine de la rogoz, iarbă care creşte pe întreg teritoriul satului”. Evident, oiconimul derivă din apelativul rogoz “plantă erbacee, Carex arenaria; iarbă ce creşte pe baltă, asemănătoare cu trestia”. De menționat că, în țară, există și alte localități cu nume identic având aceiași etimologie: Rogoz (jud. Alba și Bihor), Rogoz de Beliu (jud. Arad).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).