LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Rona de Sus
Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Maramureşului, pe valea Ronei, în apropiere de Tisa, la graniţa cu Ucraina, între Rona de Jos și Coștiui, la 17 kilometri de Sighet; zonă de deal.
Localităţi componente ale comunei: Coştiui, Rona de Sus (reşedinţă). Prima atestare documentară: 1360 (possessio olachalis Felseurouna Stani filii Petri Olahy). Populaţie: 3.855 locuitori (în comună), 3.225 locuitori (în satul Rona de Sus). Gospodării: 1.764 (în comună). Etnii: 3.213 ucraineni, 313 maghiari, 193 români (în comună). Culte: 2.716 ortodocși, 415 martori ai lui Iehova, 301 romano-catolici, 148 greco-catolici, 53 creștini de rit vechi, 39 penticostali, 24 baptiști (în comună). Dialect: subdialect maramureşean (pentru populaţia românească); grai huţul (pentru populaţia ucraineană, majoritară).
Numele comun al locuitorilor: rohnean, -ă, rohneni, -e, (rognean, rocnean) / rohneancă, rohnence, (rogneancă, rocneancă). Nume de familie derivate din numele localităţii: Rohnean, Rohnian, Rognean, Rogneanu, Rochnean, Rocnean (433 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Albiciuc, Bodnariuc, Boiciuc, Hera, Lauriuc, Rusnac, Semeniuc, Ţifrac. Personalităţi: Mihai Nebeleac (n. 1949), poet, prozator. Vol. Lorana (roman, 1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), Neliniștea primăverii (versuri, 1990) etc. ♦ Pavlo Romaniuc (n. 1953), poet, prozator. Vol. (în limba ucraineană): Castelul păsărilor călătoare (1976), Drum fără întoarcere (1981), Cămaşa lui Nesus (1997) etc. Membru al Uniunii Scriitorilor. ♦ Ioan Semeniuc (n. 1932), profesor universitar, filozof. Vol. Limba, stăpâna noastră. Încercarea asupra feminității limbii române (1999). ♦ Ivan Fedco (1938-1979), prozator. Vol. Pe drumul cel nou (1960), Zbor întrerupt (1980).
Instituții: primărie, grădiniță, școală gimnazială, bibliotecă comunală (din 1955), cabinet medical, farmacie, cămin cultural, ghișeu poștal, biserică ortodoxă ucraineană; biserică baptistă, biserică penticostală (2002). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Ronișoara), teren arabil (600 ha), pășuni și fânațe (1.600 ha), fond forestier (4.100 ha), fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană; culturi pomicole: meri, peri, pruni; izvor de apă sărată (pârâul Săliștei). Arie naturală protejată (de interes naţional): Pădurea Ronişoara, pădure seculară de goruni. Peșteri: Peştera cu Diaclaze din Dealul Hurgoi (=Gurgoi) (40 m lungime). Monument comemorativ: Monumentul Soldatului Necunoscut, al Eroilor și al Veteranilor de Război (2016), amplasat pe fundația mormântului unui soldat rus necunoscut, găsit mort în centrul localității.
Denumiri atestate: (1360) possessio olachalis Felseurouna Stani filii Petri Olahy; Felseu Rouna, (1390) Felsew-Rowna, Felseu Rona, (1411) Rohnya, (1418) Rona, (1460) fodine [regales] Rona, (1495) Felso Rona, (1828, 1851) Felső Rhóna, (1909-1919) Rona-de-sus, Felsöróna, (1968) Rona de Sus. Evoluția numelui localității: Rona, Rona de Sus. Soluții etimologice. Numele localității ar putea deriva din hidronimul Rona, a cărui etimologie este obscură în raport cu informațiile pe care le deținem în momentul de față.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).
