LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Sarasău
Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe valea Tisei, la graniţa cu Ucraina, între Sighetul Marmației și Câmpulung la Tisa; zonă de munte.
Localităţi componente ale comunei: Sarasău (nu are localități aparținătoare). Prima atestare documentară: 1345 (Kenezyatus de Zorwazou, Zarwazow). Populaţie: 2.238 locuitori. Gospodării: 798. Etnii: 2.089 români, 49 romi, 10 ucraineni, 7 maghiari. Culte: 1.072 ortodocși, 926 greco-catolici, 42 martori ai lui Iehova, 67 baptiști, 6 romano-catolici, 3 reformați, 7 adventiști. Dialect: subdialect maramureşean. Numele comun al locuitorilor: sărăuan, -ă, sărăuani, -e, (sărăoan) / sărăuancă, sărăuance. Porecla locuitorilor: guşaţi. Nume de familie frecvente în localitate: Bledea, Dudaş, Oros.
Personalităţi: Iosif Man (1817-1876), jurist, avocat, prim-pretor, deputat în Parlamentul de la Budapesta, preşedinte al Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, iniţiator al Societăţii de lectură Dragoşiana. ♦ Găvrilă Mihalyi (1872-1955), prefect al jud. Maramureş (ian. 1922 – apr. 1926; nov. 1933 – sep. 1935); subprefect în perioada 1919-1920. Vol. Reflexii asupra diplomelor maramureşene din secolele XIV-XV (1934). ♦ Petru Mihalyi (1880-1951), prefect al jud. Maramureş (iulie 1936-iulie 1937). ♦ Abraham Adler (1916-2003), muzicolog; supraviţuitor al Holocaustului. Instituții: primărie, secție de poliție rurală (comune arondate: Bocicoiul Mare, Rona de Jos, Rona de Sus, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa, Remeţi, Vadul Izei), școală gimnazială, bibliotecă comunală (din 1954), agenție poștală, farmacie, cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă). Biserici: biserică greco-catolică (de zid, “Pogorârea Sfântului Spirit”, după 1990); biserică ortodoxă (de zid, “Adormirea Maicii Domnului”, 1978); biserică ortodoxă (de lemn, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, monument istoric); biserică baptistă. Resurse naturale: curs de apă (râul Tisa, pârâul Sarasău), teren arabil (300 ha), pășuni și fânațe (900 ha), fond forestier (170 ha); culturi pomicole: meri (73 ha), pruni (18 ha). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Descoperire arheologică: depozite de bronzuri.
Monumente de arheologie: așezare, sec. IX-XIII (punct “Zăpodie”); așezare, sec. IV-V (punct “Zăpodie”), sit arheologic; așezare, sec. V-IV a.Ch. (punct “Zăpodie”); așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct “La Moară”); așezare sec. X-XIII (punct “Lazul Mare”), sit arheologic; așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct “Lazul Mare”); așezare fortificată, epoca medievală (punct “Cetatea”); așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct “Vașcăpău”). Monumente istorice: Casa Mihaly (sec. XVIII); Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1600); Casa Iurca (sf. sec. XIX); Casa Man, azi Cămin Cultural (sec. XIX). Monument comemorativ: Troița monument pentru Eroii din Primul și al Doilea Război Mondial (2007), realizată de meșterul Vasile Conț, din Valea Hotarului.
Denumiri atestate: (1345) Kenezyatus de Zorwazou, Zarwazow, (1360) Zarvassov, (1398) Zarusszou, (1418) Zarwazo, (1457) nobiles wolahy de Zarwazo, (1672) Szarvaszó, (1828, 1851) Sarasew Sarwasi, (1909-1919) Sarasău, Szarvaszó, (1968) Sarasău. Soluții etimologice. Numele localității (Sarasău) e o adaptare românească după denumirea folosită de administrația maghiară (Szarvaszó). Nu știm cu certitudine care a fost numele anterior a localității și nici ce semnifică denumirea maghiară. Referitor la acest aspect, R. Popa (1977) constată că a fost “derivat de lingviști, fără excepție, din szarv-aszó = corn uscat”. Pe când Vasile Frățilă (2016) e de părere că derivarea s-a făcut din magh. szárazaszó, cu sensul de “valea seacă” (< magh. száraz “sec, uscat” + magh. aszó “albie de vale). Numele actual al localității este rezultatul unei adaptări fonetice din magh. (Szarvaszó), situație întâlnită și în cazul altor oiconime din județul Maramureș.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).
