LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Sârbi (Fărcașa)
Sat aparţinător de comuna Fărcaşa, zona Codru, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe valea Someşului, între Buzești și Fărcașa; zonă de câmpie.
Prima atestare documentară: 1428 (possessio Valahalis Tothfalu). Populaţie: 577 locuitori. Dialect: subdialect crişean, grai someşean. Numele comun al locuitorilor: sârbean, -ă, sârbeni, -e / sârbeancă, sârbence. Porecla locuitorilor: păstăi. Nume de familie frecvente în localitate: Vanci(u). Personalităţi: Viorel Bălin (n. 1936), președinte al Tribunalului Maramureș. Vol. Oina pe meleagurile maramureșene (2015), Din amintirile savuroase ale unui magistrat (2016). Instituții: cămin cultural, școală profesională, biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1998), biserică penticostală (“Betel”, 2010). Resurse naturale: curs de apă (râul Someș), teren arabil, livezi, fânațe. Monument comemorativ: Cruce-Monument Memorial pentru Erou Todor Cordiș (1933).
Denumiri atestate: (1428) possessio Valahalis Tothfalu, (1648) Olah Tootffalu, (1733) Aso-Thotfalu, (1828) Oláh Tóthfalu, Szirp, (1851) Oláh Tótfalu, (1909-1919) Sârbi, Oláhtótfalu, (1968) Sârbi. Evoluția numelui localității: Posesiunea românească a lui Toth, Satul lui Toth, Sârbi.
Soluții etimologice. În Evul Mediu, aşezarea avea populaţie majoritar românească şi se afla în posesia unui oarecare Toht (< apelativul magh. tóth “slovac”), de unde Tothfalu (=Satul lui Toth). Abia în anul 1828 apare pentru prima dată denumirea Sârbi, în grafia maghiară (Szirp), nume care va deveni oficial după 1918. Se știe că românii nu făceau deosebirea între diferitele populații de origine slavă, numindu-le invariabil cu apelativul de sârbi, în timp ce maghiarii foloseau apelativele toht și szerb.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).
