
LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Stejera
Sat aparţinător de comuna Mireşul Mare, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată la poalele Delului Mare, la sud de Iadăra (capăt de drum); zonă de deal.
Prima atestare documentară: 1733 (Stejzere). Populaţie: 44 locuitori. Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: stejerean, -ă, stejereni, -e, (stegerean) / stejereancă, stejerence, (stegereancă). Porecla locuitorilor: veveriţe. Nume de familie derivate din numele localităţii: Stegeran, Stegerean, Stejeran, Stejerean, Stejereanu (229 de persoane). Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Gheorghe”, 2000); biserica monument istoric (“Cuvioasa Paraschiva”) se află în custodia parohiei ortodoxe. Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe. Monument istoric: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (1800).
Denumiri atestate: (1733) Stejzere, (1760) Stezer, (cca. 1800) Sztezser, Stejera, (1835) Szteser, (1850) Sztezsár, Stezseru, (1854) Sztezser, Stăjer, (1909-1919) Stejera, Jávorfalu, (1968) Stejera. Evoluția numelui localității: Stejer, Stăjer, Stejera. Soluții etimologice. La baza numelui localității a stat un microtonim local preexistent, de genul *La stejeri (în loc de La stejari), derivat dintr-o variantă dialectală (la plural) a apelativului stejar, la care s-a adăugat, evident, sufixul toponimic –a. O confirmare în acest sens regăsim într-o însemnare anterioare primei atestări documentare: “Stejera are denumirea de la stejarii care se află în număr mare în pădurile dimprejur și care produc multă ghindă. Terenul nu este fertil. Este proprietatea familiei Teleky”.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).