LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Șurdești
Sat aparţinător de comuna Şişeşti, zona Chioar, subzona Fisculaş, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Dănești, Cavnic, Cetățele și Plopiș, la poalele Munţilor Gutâi, între Baia-Sprie şi Cavnic, la 5 kilometri sud-est de Şişeşti; zonă de deal.
Prima atestare documentară: 1411 (Swrgyanfalwa). Sigiliul localității regale, erariale: (1785) Inscripția frontală: SIGIL / UM / PAGI R / EGI / FISCAL / I / SURGYEFALU. În câmpul sigiliului, inscripția SAXUM RUSSUM și ornamentații. Populaţie: 1.385 locuitori. Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: şurdeştean, -ă, şurdeşteni, -e / şurdeşteancă, şurdeştence. Porecla locuitorilor: lupi. Nume de familie frecvente în localitate: Bud, Coroian, Costin, Crăciun, Dan, Făt, Şchiop. Personalităţi: Constantin Dipşe (1917-2010), pictor, 12 expoziţii personale în perioada 1956-2009; autor de fresce bisericeşti. Instituții: școală gimnazială, agenție poștală, biserică greco-catolică (de lemn, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1783, monument istoric; turnul-clopotniță are 54 m); biserică ortodoxă (de zid, “Sfânta Treime”, 1994); biserică penticostală (1988). Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe. Peșteri: Grota din Şurdeşti (15 m lungime); (în zona Piatra Roşie) Peştera lui Pintea (sau La Grota lui Ionu lui Loghin); Peştera Piticilor (o veche galerie de mină, săpată cu ciocanul şi dalta).
Monumente istorice: Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (sec. XVIII); Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1766), patrimoniu UNESCO (pictura altarului a fost realizată de pictorul Ștefan, în anul 1783); Monumentele funerare din cimitir. Monumente comemorative: Monumentul Eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial, în pronaosul Bisericii “Sfinți Arhangheli Mihail și Gavril”; Monumentul Eroilor (1995), pe o stâncă, în locul numit de localnici Bulbuc. Obiectiv turistic: Biserică monument istoric, în patrimoniu UNESCO (cu hramul “Sfânții Arhangheli”). Manifestări tradiţionale locale: Udătoriul (obicei agrar, asemănător cu Tânjaua de pe Mara, ce are loc în luna aprilie; e sărbătorit primul om care a ieşit la arat, în anul respectiv).
Denumiri atestate: (1411) Swrgyanfalwa, (1491) possessio wolachalis Swryanfalwa, (1566) Swrganfalwa, (1828, 1851) Sürgyefalu, Surgessti, (1913) Dioshalóm, (1909-1919) Şurdeşti, Dióshalom, mai înainte Sürgyefalu, (1968) Șurdești. Evoluția numelui localității: Surdeni, Surdești, Șurdești.
Soluții etimologice. Oiconimul are la bază un antroponim Surdu (< adj. s. “surd, care nu aude bine”). La începutul secolului al XV-lea, deja autorităţile maghiare au denumit localitatea Swrgyanfalwa, adică Surdeni, unde surdean, surdeni “locuitor din satul lui Surdu” sau “urmașul lui Surdu”. În judeţul Maramureş sunt 21 de persoane cu numele de familie Surd(u). Din atestarea din 1491 aflăm că satul are populaţie majoritar românească. Apare în actele oficiale Surdeşti începând cu anul 1851. Forma Şurdeşti (n.fam. Surdu + suf. –ești) este dialectală şi este un rezultat al asimilaţiei, graţie denumirii localităţilor limitrofe (Şişeşti, Şindreşti). Derivarea diectă din “latinescul surdus plus sufixul –ești” este improbabilă. O denumire insolită este consemnată în anul 1913: Dioshalóm (< magh. diós “nucet” < dio(fa) “nuc” + magh. halom “colină, movilă”), care s-ar traduce prin Dealul cu Nuci.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).
