LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Vadul Izei

Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Berbești, Sighetul Marmației și Oncești în depresiunea Maramureşului, la confluenţa râurilor Mara şi Iza, la 6 kilometri sud de Sighet, la 49 de kilometri de Baia Mare; zonă de deal.

Localităţi componente ale comunei: Vadul Izei (reşedinţă), Valea Stejarului. Prima atestare documentară: 1383 (Farkasrev). Populaţie: 2.659 locuitori (în comună), 2.187 locuitori (în satul Vadul Izei). Gospodării: 970 (în comună). Etnii: 2.554 români (în comună). Culte: 2.286 ortodocși, 135 martori ai lui Iehova, 93 greco-catolici, 15 romano-catolici, 17 penticostali (în comună). Dialect: subdialect maramureşean. Numele comun al locuitorilor: vădean, -ă, vădeni, -e / vădeancă, vădence. Porecla locuitorilor: dobaşi; iobagi. Nume de familie derivate din numele localităţii: Vădean (48 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Arba, Ananie, Ardelean, Bledea, Borlean, Fodoruţ, Teleptean, Vârsta.

Personalităţi: Gheorghe Borodi (1917-1991), meșter popular, sculptor în lemn. ♦ Gheorghe Covaci Cioată (1926-1999), violonist; câștigător al Discului de Aur (1980) de la Dijon (Franța) și al Premiului European pentru Folclor acordat de Fundația Herder (1981), cu Ansamblul Folcloric Mara din Sighetul Marmației. ♦ Sever Iuliu Utan (n. 1934), ziarist, scriitor. Vol. Un pumn de lumină (povestiri, 1973), La nord-vestul inimii (1977), Legitimația de om (povestiri, 1986). ♦ Mihai Borodi (1950-2019), artist plastic, sculptor; autor al busturilor Mihalyi de Apșa, Ioan Buteanu, general Mociulschi (situate în Sighet). Instituții: primărie, post de poliție rurală, școală gimnazială, bibliotecă comunală (din 1954), ghișeu poștal, cabinet medical, farmacie, cămin cultural, muzeu (Casa Vasile Kazar, nr. 599; în casa de vară a artistului plastic Vasile Kazar este expusă o colecție de obiecte de uz casnic specifice zonei); Centru Local de Informare și Promovare Turistică; pensiuni turistice. Biserici: biserici ortodoxe (de zid, “Sfântul Apostol Andrei”, 1999; de zid, “Pogorârea Sfântului Duh”, 1997); biserică greco-catolică (de zid, “Sfânta Rita”, 2001); biserică penticostală (filială a Bisericii “Betel” din Sighet).

Resurse naturale: curs de apă (râul Mara, râul Iza), teren arabil (600 ha), pășuni și fânațe (1.500 ha), fond forestier (400 ha); culturi pomicole. Arie naturală protejată (de interes local): Ursoi, rezervaţie geologică; Râul Mara, pe o lungime de 2,4 kilometri. Descoperire arheologică: așezare paleolitică (dealul Făget, în punctul Podină); depozit de bronzuri (pe dealul Brânduș, în 1968); tezaur monetar din sec. XV-XVII (în cariera de piatră de pe dealul Brânduș, în 1966). Monument istoric: Casa de lemn Kazar (sec. XVIII). Monument comemorativ: Placă comemorativă a Eroilor din Primul Război Mondial (1930).

Denumiri atestate: (1383) Farkasrev, (1397) Rew, (1418) Farkasrew, (1419) Farkasfev, (1435) Farkasrewe, (1459) Farkasryw, Farkasfalu, Farkas Ryw, (1480) Farkasreve, (1828) Farkas Rév, Vad Brodi, Farkasréw, (1909-1919) Vad, Farkasrév, (1968) Vadul Izei. Evoluția numelui localității: Vadul Lupului, Vad, Vadul Izei. Denumire uzuală în prezent (alta decât cea oficială): Vadu Izei (forma nearticulată este utilizată atât de localnici, cât și de autorități).

Soluții etimologice. Numele vechi, românesc, al localităţii a fost Vad. Potrivit lui Ion Mihalyi de Apşa (1900), la sfârşitul veacului al XIV-lea satul era stăpânit de un oarecare Bylk – Vâlc – Lupu. De aici denumirea dată de autorităţi: Farkasrév (=Vadul Lupului), iar mai târziu Farkasfalu (=Satul lui Lupu). Radu Popa (1970) constată că “numele românesc al satului este Vad, iar cel maghiar este Vadul Lupului”. Cum în localitate etnicii români au fost dintotdeauna majoritari, la începutul secolului al XX-lea se revine la vechea denumire, Vad, la care, ulterior, se adaugă determinantul Iza, de la hidronimul cu acelaşi nume, ce străbate localitatea. În țară mai există și alte localități cu nume asemănător: Vad (jud. Braşov, Cluj, Neamţ), Vadu (jud. Constanţa, Hunedoara și Mureş); identic și cu toponimele Vadul Crișului, Vadul de Aramă, Vadul Dobrei, Vadul Moldovei, Vadul Perilor, Vadul Turcului, etc.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).