LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Valea Neagră

Sat aparţinător de municipiul Baia Mare, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. În trecut a fost cătun al satului Firiza. Localitate situată între Firiza și Blidari, pe Valea Neagră, afluent al pârâului Firiza, la poalele Munţilor Gutâi, pe drumul ce duce spre staţiunea Izvoare, la 17 kilometri nord de Baia Mare; zonă de munte. ♦ În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, așezarea a făcut parte din comitatul maghiar Sătmar, iar în perioada interbelică a aparținut de județul Satu Mare, plasa Baia Mare. După al Doilea Război Mondial, a făcut parte din Regiunea Baia Mare, iar din 1968 a intrat în alcătuirea actualului județ Maramureș.

Prima atestare documentară: 1490 (Fekethewpathak). Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: vălean, –ă, văleni, -e / văleancă, vălence. Resurse naturale: curs de apă (Valea Neagră), fond forestier. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică).

Denumiri atestate: (1490) Fekethewpathak, (1968) Valea Neagră. Soluții etimologice. Această așezare montană a fost o colonie a orașului Baia Mare, servind ca punct înaintat pentru exploatarea pădurilor din zonă. Evident, oiconimul are la bază un hidronim, a cărui caracteristică era nu atât culoarea apei, cât mai degrabă aspectul geomorfologic, de defileu, din care pricină lumina soarelui cu greu pătrundea până la nivelul apei. De menționat că, în țară, a mai existat o localitate cu nume identic (Valea Neagră este vechea denumire a satului Lumina din jud. Constanţa).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).