LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Vălenii Lăpușului

Sat aparţinător de comuna Coroieni, zona Lăpuş, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Coroieni, Peteritea și Răzoare, la 65 de kilometri de Baia Mare; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1331 (Dannpataka)Populaţie: 972 locuitori. Dialect: subdialect crişean (de tranziţie). Numele comun al locuitorilor: vălenar, -ă, vălenari, -e; lenaş, -ă, vălenaşi, -e. Nume de familie derivate din numele localităţii: Vălenaş, Vălenas; Vălean, Văleanu (102, respectiv 431 persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Bot, Man, Petruţ, Vele. Personalităţi: Vasile Victor Petruț (1926-2013), general în Armata Română, comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri (1963-1982). Instituții: grădiniță (înv. preșcolar), agenție poștală, biserici ortodoxe (“Nașterea Maicii Domnului”, 1813; “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1848); biserică penticostală (“Emaneul”). Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monument istoric: Biserica „Naşterea Sf. Maria” (1813).

Denumiri atestate: (1331) Dannpataka, (1364) Danpataka, (1500) Danpathaka, (1733) Wallyen, (1750) Velyen, (1839) Deánes, Valény, (1850) Valen, (1854) Dánpataka, Văleni, (1909-1919) Văleni, Danpataka, (1968) Vălenii Lăpușului. Evoluția numelui localității: Valea lui Dan, Văleni, Vălenii Lăpușului.

Soluții etimologice. E posibil ca denumirea veche a aşezării să fie Văleni, după numele comun al locuitorilor: vălean, văleni “cei ce locuiesc pe vale”. Numele din prima atestare documentară, Danpataka (=Valea lui Dan) a aparţinut autorităţilor maghiare şi se referă la un oarecare Dan, stăpân al satului la 1331. Începând cu secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, autorităţile notează şi denumirea românească Văleni (Wallyen, Velyen, Valény), care va deveni oficială abia în secolul al XX-lea şi la care i se adaugă determinantul Lăpuşului, spre a se deosebi de Vălenii Şomcutei (din Chioar).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).

GlasulMM
GlasulMM