MARAMUREȘ. Tradiții de Blagoveștenie

De Blagoveștenie sau Buna Vestire se aprind focuri în grădini și livezi, acest act fiind considerat un ritual de purificare, de fertilizare, de preîntâmpinare magică a stricăciunilor provocate de dăunători.

Cum sufletul se curăță prin post și rugăciune în această perioadă, natura se curăță prin focul ritualic al marii sărbători.

Focul a fost mereu o parte importantă în istoria civilizației și a credințelor religioase.

În mentalitatea tradițională, focul este simbolul vieții, iar fumul ce se înalță reprezintă imaginea relațiilor dintre cer și pământ.

„Câte sate sunt, fiecare o mai luat și de la vecinul și o mai inventat și ei. Femeile fac fum seara, din resturi menajere. Fac acolo, pun o căciulie de ai (usturoi) într-o găleată și înconjoară casa, grajdu’, se duc prin grădină. Apoi, cu cățelul de usturoi fac cruce la ușa casei, a grajdului, fac animalele mari în frunte.

La Sârbi, în schimb, se aprind spinii și se fac făclii. Într-o botă mare se leagă câteva cârpe și se aprind, și se face gălăgie și se merge prin sat. Gălăgie fac ca să alunge spiritele rele, ca să nu se lege nimic – boală, ciudățenii –, răul să fie alungat din sat.

La Budești se presară mac în seara spre Blagoveștenie, ca atunci să ieie bosorcăile laptele de la vaci, când or culege macu’ di pă gios.”
(De la Maria Șerba, 81 ani, Călinești, 2026)

„În Oncești, în ajun, se curăță grădinile, bărbații aprind focuri în tăte curțâle, în timp ce femeile împuțăsc cu ai, în casă, la ferești, în tindă și la grajd. Îi perioada în care ies șerpii din pământuri și focurile au rolul de a-i alunga.

Blagoveștenia îi sărbătoare cu mare fast la Oncești; la această dată se face și hramul bisericii.”
(De la Ileana Drăguș, 71 ani, Oncești, 2010)

Credit text: Corina Isabella Csiszar (Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Maramureș)
Foto: Dan Dinescu