Noua lege a salarizării bugetarilor, o „afacere” de 700 de milioane de euro

Adoptarea noii legi a salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul-limită pentru adoptarea actului normativ fiind 1 iulie 2026. În cazul în care legea nu va fi adoptată la timp de Parlament, România riscă să piardă aproximativ 700 de milioane de euro din fondurile europene.

Noua lege propune o reformă amplă a sistemului de salarizare din sectorul public, având ca obiectiv reducerea dezechilibrelor și introducerea unui mecanism unitar și predictibil de calcul al salariilor.

Printre principalele modificări prevăzute se numără introducerea unei formule unice de calcul, salariile urmând să fie stabilite prin înmulțirea unei valori de referință cu un coeficient aferent fiecărei funcții. Pentru anul 2027, valoarea de referință este propusă la 4.100 de lei, iar coeficienții vor varia între 1 și 8, ceea ce înseamnă că salariul brut maxim din sistemul public ar putea ajunge la 32.800 de lei.

Noua grilă salarială va include 12 grade salariale și șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție. Totodată, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public va fi limitat la 1 la 8, comparativ cu raportul actual de aproximativ 1 la 12.

Reforma prevede și reducerea semnificativă a numărului de sporuri. Din cele 151 existente în prezent, 87 vor fi eliminate, iar o parte dintre acestea vor fi incluse în salariul de bază. În plus, sporurile, primele, premiile și indemnizațiile vor fi plafonate la maximum 20% din fondul total de salarii al fiecărei instituții.

Vor fi menținute doar anumite categorii de sporuri considerate esențiale, precum sporul de noapte, plata muncii suplimentare, sporul pentru persoanele cu handicap și sporurile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe.

Potrivit proiectului, reforma nu va conduce la diminuarea veniturilor aflate în plată. Aproximativ 44% dintre angajații din sectorul public ar urma să își păstreze actualele venituri prin mecanisme compensatorii individuale, în timp ce 56% ar urma să beneficieze de majorări salariale.

De asemenea, legea introduce un sistem de bonusuri de performanță, cu valori cuprinse între 10% și 20% din salariul de bază. Aceste bonusuri vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții.

Potrivit estimărilor, anvelopa salarială bugetară ar urma să crească cu aproximativ 8 miliarde de lei. În anii următori, eventualele majorări salariale vor depinde de evoluția economiei, respectiv de creșterea PIB și de reducerea cheltuielilor de personal prin măsuri de reformă administrativă.

GlasulMM
GlasulMM