PREȘEDINTELE CJ MARAMUREȘ: “Este nedrept să desființezi comunele care nu îndeplinesc normele privind numărul minim de locuitori”

Ionel Bogdan este membru PNL din 2009. În anul 2017 a fost desemnat președinte al organizației județene PNL Maramureș. La alegerile locale din anul 2000, a fost cel mai tânăr candidat la șefia Consiliului Județean Maramureș, având doar 33 de ani. După doi ani de mandat, Ionel Bogdan a acordat un interviu în exclusivitate ziarului Glasulmm.ro.

– Dle președinte, ar fi oportun, în momentul de față, o discuție privind comasarea unor unități administrativ–teritoriale din județul Maramureș, în condițiile în care acestea nu îndeplinesc normele prevăzute de lege privind numărul minim de locuitori?

– Sigur că aici ar putea fi o discuție mai amplă. Vă spun doar atât: aceste unități administrativ-teritoriale, în marea lor majoritate sunt înființate după anul 2000, adică în ultimii 17-18 ani. Drept urmare este cumva nedrept să le desființezi acum. Pe de altă parte, România trebuie să gândească o strategie și o organizare administrativă corectă și coerentă în folosul cetățenilor. Dar acest lucru se poate întâmpla doar după alegerile parlamentare din 2024.

– Cum comentați rezultatele provizorii ale recensământului populației, dat publicității de curând de Direcția Județeană de Statistică?

– În mod evident că este îngrijorător ceea ce am văzut în rezultatele recensământului. Maramureșul pierde populație din 10 în 10 ani. În mod evident, la noi, gradul de îmbătrânire este în creștere. Totuși, vă voi da două exemple, din județul Maramureș, unde populația nu a scăzut, ci a crescut. Sunt exemple de comune care, prin investițiile pe care le-au atras, au reușit să țină oamenii în comunitate și chiar să se dezvolte. Cele două comune sunt Fărcașa și Dumbrăvița. Nu o să spun de zona metropolintană, Tăuți, Recea, Groși șamd, care toate au avut o populație în creștere în ultimii zece ani, pentru că acest lucru se datorează și oamenilor care se mută din Baia Mare în împrejurimi. Acest indicator ne arată că, dacă într-o comunitate unde se fac investiții, comunitatea devine mai prosperă, lumea se simte mai confortabilă și atunci decizia de a părăsi localitatea este una mult mai dificilă. Eu cred că dacă ne facem investițiile pe care le-am planificat, în județul Maramureș, acest trend va încetini constant.

– În acest context, care ar fi un top trei investiții pentru Maramureș, din momentul acesta și până la alegerile din 2024?

– Cred că nu este important ceea ce facem de la un scrutin electoral la altul, ci ceea ce facem durabil pentru comunitatea care ne-a votat. Drept urmare, important pentru mine este să pun pe tapet, în această perioadă, parcurile industriale, care știu că vor crea locuri de muncă, dar nu în jumătate de an sau într-un an, ci probabil într-un termen mediu, și care știu că vor aduce bunăstare pentru comunitățile respective. Un alt obiectiv este infrastructura mare, centura metropolitană Baia Mare, centura Sighet, drum expres Baia Mare – Satu Mare. La care se adugă, evident, finalizarea pasajelor și a podului peste Tisa. Chiar dacă nu vor fi finalizate, odată începute lucrările de execuție își vor produce efectele pe care noi ni le dorim.

– Dacă tot veni vorba de investiții, care este soluția finală pentru Sistemul de management integrat a deșeurilor din județul Maramureș?

– În primul rând trebuie să finalizăm proiectul pe care îl avem în derulare. Asta ca să nu pierdem fonduri europene, să reușim să avem un management cât de cât coerent al deșeurilor menajere în județul Maramureș. Dar, în paralel, am depus un proiect pentru pubele, autogunoiere etc, astfel încât să creștem cât mai mult colectarea selectivă în județul Maramureș, să recuperăm cât mai multă materie primă. Eu cred că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, adică 4-5 ani, va trebui să avem un incinerator pe acest flux al deșeurilor și anume: colectăm selectiv, recuperăm deșeurile care pot fi recuperate, biodegradabilul, adică resturile vegetale să fie compostate, iar rezidualul să fie dus la incinerator. Dar, ca să ajugem acolo, primul lucru pe care îl avem de făcut este să finalizăm depozitul de la Fărcașa.

– Date fiind incidentele din trecut, tehnic vorbind, este posibil ca acest depozit să fie finalizat?

– Răspunsul meu este da. Avem resursele necesare.

– Care va fi impactul social și economic prin construirea unui campus destinat învățământului dual în Baia Mare?

– Opinia mea este că viitorul învățământului românesc trebuie să aibă în vedere astfel de centre educaționale. Am reușit să depunem proiectul de finanțare într-un termen record. Avem un parteneriat cu mediul de afaceri și aici vorbim despre Aramis, Universal Alloy Corporation și Eaton, care sunt cei mai mari angajatori din județul Maramureș. Din consoțiu mai fac parte: Consiliul Județean, Universitatea Vasile Goldiș, trei licee (Liceul 4, Liceul Transilvania și Liceul Baia Sprie) și o școală profesională (Fărcașa). Practic noi vom înființa clasele, care vor fi ultradotate, va exista cazare pentru 310 persoane, de asemenea va exista cantina, sală de sport, bazin de înnot. Practic vom crea un hub în care copilul are toate condițiile pentru a putea studia și a se pregăti pentru o meserie. Învățământul dual înseamnă 50% meserie, 50% practică. Sigur că putem aduce și alți angajatori în acest proiect. În patru ani putem să ajungem la peste 1.000 de elevi care să învețe aici.

A consemnat Dorin ȘTEF

(Foto: Arhiva Glasul)