PSIHOLOGIE. Aspecte de care trebuie să ţinem cont pentru sănătatea noastră mintală
Tot mai mulţi dintre noi acuzăm ritmul alert în care ne desfăşurăm viaţa de zi cu zi, cât şi superficialitatea prezenţei noastre în ceea ce facem de multe ori. Am vrea să ne duplicăm, să fim omniprezenţi, dar toate acestea nu sunt fezabile; iar în acest sens, pentru a ne gestiona cât mai optim şi calitativ timpul, să ne adresăm întrebarea: cât din ceea ce fac mă împlineşte şi cât mă consumă?!
Mintea noastră pendulează constant între trecut, prezent şi viitor, astfel încât este important să observăm unde ne staţioneză focusul privind cele menţionate. Cei care se opresc deseori asupra trecutului prezintă simptome asociate depresiei, iar prin contrast, acolo unde ne regăsim mai mereu cu gândul înspre viitorul apropiat sau cel îndepărtat, resimţim stări anxioase, iar cele două sunt în general comorbide (atenţie! A privi asupra trecutului sau a viitorului reprezintă două aspecte complet normale, diferenţa este dată de frecvenţa şi durata pe care le investim în acestea).
În astfel de contexte, uneori fără să conştientizăm, pierdem prezentul. Trecem pe lângă anumite acţiuni care sunt în controlul nostru şi care ar putea să ne armonizeze o situaţie curentă. M-am gândit să ofer ca şi exemple anumite situaţii pe care uneori le considerăm a fi anodine, dar care pe termen lung ne erodează sănătatea mintală şi starea noastră de bine implicit.
Să ne complacem în acele relaţii în care doar noi suntem cei care se implică realmente / Să nu rămânem blocaţi în a externaliza ,,vina,, nemulţumirilor pe care le avem, ci să ne identificăm propriul control în cele trăite / Supraaglomerarea cu diverse responsabilităţi doar pentru a ne menţine plăcuţi şi de ajutor pentru cei din proximitate / Să vânăm scuze privind anumite comportamente prin care ne autosabotăm, deoarece este mai facil comparativ cu a demara o schimbare concretă / Să renunţăm la dorinţa şi încercarea de a-i modifica pe cei din jurul nostru, atunci când aceştia nu sunt interesaţi / Cedarea prea multor limite doar pentru a menţine o anumită relaţie / Să trucăm o stare de bine atunci când cineva ne-a rănit / Să ne oprim manifestarea propriilor opinii deşi este în controlul nostru să apelăm la o comunicare asertivă / Să ne gândim excesiv la acele aspecte pe care în prezent nu mai putem să le schimbăm / Să rămânem ancoraţi în relaţii care nu mai sunt sănătoase pentru noi, doar pe fondul a ceea ce am trăit cândva acolo / Să ne comparăm vieţile cu ale altora (aici tindem să mergem cam de fiecare dată la poli opuşi- să ne simţim inferiori sau superiori, ceea ce nu este benefic de urmat) / Să ne abandonăm pe noi înşine pentru a fi acceptaţi, suficienţi de buni pentru altcineva/ Să intreţinem o dependenţă legată de validarea care ne parvine din exterior / Să credem că ceea ce simţim acum nu se va schimba (ex. traversăm un episod cu emoţii negative şi ne cuprinde panica la gândul că aşa vom simţi mereu) / Să spunem de prea multe ori Da când interiorul nostru ne comunică Nu / Să ne manifestăm rigizi, adepţi ai gândirii- totul este alb sau negru- / Să tergiversăm lucrurile care ne creează o stare de stres şi asupra cărora putem să acţionăm de fapt / Să facem alegeri neconforme cu ceea ce vrem să trăim.
Acestea sunt doar câteva exemple la care am apelat astăzi, iar sănătatea noastră mintală este îmbunătăţită atunci când ne dăm aproape de noi înşine cât şi de cei alături de care simţim o conectare reală. Ambele relaţii, atât cu propria persoană cât şi cu ceilalţi, sunt fundamental importante şi dătătoare de sens, dar a pentru a ne menţine autentici, este important ca uneori să ne permitem să nu fim pe placul tuturor şi să ne rămânem fideli nouă!
Alexandra Marcu, Psiholog Clinician
