PUNCT DE VEDERE. Despre drepturile omului în România anului de grație 2023

Într-o zi de 10 decembrie, anul 1948, la scurt timp după sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție istorică, care cuprinde actul numit Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Din punct de vedere juridic, documentul este o recomandare, mai precis, „un ideal comun de atins pentru toate popoarele și națiunile”. Sigur, nu în toate țările din lume se respectă întocmai drepturile omului, așa cum recomandă Organizația Națiunilor Unite, tocmai de aceea prevederile actului sunt preluate și extinse în diferite tratate internaționale.

De aceea, azi sărbătorim Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Și, credeți-mă, nu e puțin lucru, pentru că drepturi ce nouă, românilor, azi ni se par firești, în urmă cu câteva decenii erau aspirații: dreptul la libertatea și securitatea persoanei, secretul corespondenței, libera circulație, întrunire pașnică, dreptul la proprietate, dreptul de a înființa sindicate…

Pentru lipsa acestor drepturi au ieșit românii în stradă, în decembrie 1989 și au dat jos regimul comunist, dictatorial și opresiv.

Din păcate, regimuri de acest gen mai există și azi în lume, iar liderii lor invadează țări libere și declanșează războaie.

Tot cu regret constatăm că, printre noi sunt oameni care trăiesc cu nostalgia vechiului regim, fără să le pese că el vine la pachet cu încălcări grave ale drepturilor omului.

România anului de grație 2023 este într-o situație deosebită: suntem un stat de drept, toate provinciile românești (cu excepția Basarabiei) intră în alcătuirea țării, drepturile fundamentale ale oamenilor sunt respectate, nu suntem implicați într-un conflict militar, facem parte din marea familie europeană (UE) și dintr-o alianță militară (NATO) având ca doctrină apărarea valorilor democratice.

Haideți, așadar, să apreciem ce avem și să consolidăm statutul pe care îl deținem, prin extinderea drepturilor prevăzute în Rezoluția ONU, din 1948.

Costel PÎRVĂNOIU