ANALIZĂ ECONOMICĂ. Cât câștigă România din petrol și gaze comparativ cu modelul Norvegiei
România este una dintre țările europene care dețin resurse importante de petrol și gaze naturale. Aceste bogății ale subsolului ar trebui, în mod firesc, să aducă beneficii semnificative pentru cetățenii țării. Totuși, în ultimii ani, a apărut o dezbatere tot mai intensă privind modul în care statul român valorifică aceste resurse.
Redevențele plătite de companiile care exploatează petrol și gaze sunt stabilite prin Legea petrolului nr. 238/2004 și variază, în funcție de volumul producției, între aproximativ 3,5% și 13,5% din valoarea producției. În spațiul politic s-a vorbit uneori despre procente mult mai mari, însă aceste cifre includ, de fapt, toate taxele aplicate companiilor energetice, nu doar redevențele.
În același timp, statul român încasează sume mult mai mari din accizele și TVA-ul aplicate combustibililor, taxe care sunt plătite direct de cetățeni prin prețul benzinei și motorinei.
Astfel, apare percepția că românii plătesc foarte mult pentru energia pe care o consumă, în timp ce exploatarea resurselor naturale ale țării aduce venituri relativ reduse în comparație cu potențialul lor.
Această situație ridică o întrebare legitimă: dacă resursele naturale aparțin statului și, implicit, cetățenilor, atunci cât de mult beneficiază societatea de pe urma lor?
Dezbaterea despre redevențe nu este doar una economică, ci și una despre responsabilitatea statului față de propriul popor și despre modul în care sunt administrate bogățiile naturale ale României.
Un exemplu frecvent invocat în astfel de discuții este modelul aplicat de Norvegia, considerat unul dintre cele mai eficiente sisteme de gestionare a resurselor naturale din lume. Companiile petroliere care operează aici plătesc un impozit de 22% pe profit, la care se adaugă o taxă specială pe petrol de 56%. În total, impozitarea efectivă ajunge la aproximativ 78% din profitul obținut din petrol și gaze.
Statul colectează aceste venituri și le direcționează către Government Pension Fund Global – fondul suveran al Norvegiei –, unde sunt investite la nivel global pentru a asigura prosperitatea generațiilor viitoare.
În anul 2025, veniturile Norvegiei din taxele petroliere sunt estimate la aproximativ 374 miliarde coroane norvegiene anual, echivalentul a circa 35 miliarde de euro. Pe termen lung, acest sistem a generat un fond suveran de peste 2 trilioane de dolari, cel mai mare fond suveran din lume.
În România, producția anuală este estimată la aproximativ 3 milioane de tone de petrol și între 9 și 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Valoarea totală a producției energetice este evaluată la circa 8–10 miliarde de euro pe an.
Veniturile actuale ale statului român din acest sector sunt estimate la aproximativ 1–2 miliarde de euro anual, sumă care include redevențele și alte taxe aplicate companiilor din domeniu.
În ipoteza în care România ar aplica un model similar celui norvegian, cu o taxare totală de aproximativ 70–78% din profit, veniturile statului ar putea ajunge la aproximativ 4–6 miliarde de euro anual.
Această comparație nu înseamnă că cele două sisteme pot fi replicate identic, însă evidențiază o întrebare importantă pentru dezbaterea publică: cât de eficient sunt valorificate resursele naturale ale României și ce beneficii reale aduc ele societății.
Costel Pîrvănoiu, consilier municipal în CL Baia Mare
