EDITORIALUL LUI ANGHEL. Cine redesenează România?

Scenariul celor 15 județe a intrat în dezbaterea publică. Înainte să discutăm despre reședințe și funcții, să vedem pe ce date se bazează harta și ce câștigă cetățenii.

În câteva zile, discuția despre reforma administrativă a trecut de la asocierea unor comune la o hartă cu 15 județe. A apărut și ideea unei comasări voluntare între Ialomița și Călărași. Presedintele PSD a relatat că președinții celor două consilii județene i-au comunicat că au discutat despre unire. Tot el a precizat că formula județelor mai mari, inspirată de harta curților de apel, încă nu fusese discutată în PSD. Între timp, harta a ajuns deja în dezbaterea publică.

Susțin reorganizarea administrativă a României.

Tocmai de aceea mă preocupă ușurința cu care desenăm granițe înainte să arătăm ce servicii vor funcționa mai bine în interiorul lor. În materialele făcute publice până acum am văzut criterii anunțate, printre care populația, capacitatea administrativă și accesul la servicii. Pentru scenariul cu 15 județe, nu am găsit studiul care să arate de ce tocmai acele județe ar trebui puse împreună, ce atribuții ar prelua noua administrație și ce ar câștiga oamenii.

Între o listă de criterii și justificarea unei hărți este toată munca de fundamentare.

Ce anume demonstrează harta curților de apel?

O curte de apel este organizată pentru a deservi o circumscripție judiciară. Un județ trebuie să coordoneze investiții, drumuri și servicii publice pentru comunități între care există legături economice și sociale. Dacă cele două geografii coincid în unele locuri, studiul ar trebui să arate unde și de ce. Ce fluxuri de navetă leagă localitățile? Unde merg oamenii la spital? Cât durează deplasarea până la un serviciu județean? Ce investiții pot fi realizate împreună și ce costuri apar în perioada de tranziție?

Ialomița și Călărași pot fi un caz de studiu. Interesul exprimat de cei doi președinți justifică o discuție între comunități. Aș vrea să văd comparația între județele actuale, cooperarea lor pe proiecte și fuziunea într-un singur județ. Care variantă aduce servicii mai bune? Cum sunt preluate datoriile și contractele? Ce servicii vor avea în continuare puncte de lucru în ambele județe? Pentru modificarea limitelor județene, legea prevede consultarea prealabilă prin referendum a cetățenilor din unitățile vizate. Acordul dintre doi președinți de consilii județene poate deschide discuția. Cetățenii trebuie să aibă datele necesare ca să se pronunțe.

Cine câștigă când se mută centrul de decizie?

O reședință de județ concentrează instituții, locuri de muncă și acces la decizie. De aceea, dacă PSD promovează reorganizarea, îi revine răspunderea să publice criteriile de alegere a reședințelor, ponderile lor și rezultatele pentru fiecare variantă. Altfel, rămâne deschisă suspiciunea că o reședință ar putea fi aleasă pentru influența politică a conducerii sale. Un test simplu ar fi să vedem dacă aceleași criterii duc la aceeași concluzie și acolo unde rezultatul dezavantajează partidul care propune reforma.

Aici presa are o întrebare mai importantă decât „Care va fi noua capitală?”. Întrebarea este ce atribuții și ce resurse se mută odată cu reședința și ce efect va avea asta asupra comunităților aflate la distanță? Când știrea se concentrează pe numele viitoarei capitale sau pe cine ar putea conduce noul județ, decizia începe să pară o competiție între orașe. Cetățeanul are nevoie să afle cum se va schimba serviciul pe care îl folosește.

Ce putem demonstra în Maramureș?

În mandatele mele de primar, dezvoltarea transportului metropolitan în jurul municipiului Baia Mare mi-a arătat de ce merită să începem cu problema concretă. Oamenii locuiesc într-o localitate și lucrează în alta. Pentru ei contează traseul, orarul și costul călătoriei. Pentru administrații contează cine organizează serviciul și cum se împart cheltuielile. Din astfel de întrebări poți construi o reformă și îi poți măsura rezultatul.

Dacă se propune comasarea Maramureșului într-un județ mai mare, aș cere aceeași probă. Ce se poate face mai bine împreună? Cât durează deplasarea din Borșa sau din Țara Lăpușului către instituția competentă? Cine stabilește prioritățile de investiții și după ce criterii? Care sunt economiile după ce plătim tranziția și menținem serviciile în teritoriu?

Succesiunea rapidă a anunțurilor are deja un efect. Ocupă spațiul public cu discuții despre granițe și funcții, în timp ce explicațiile despre costul serviciilor, capacitatea primăriilor și investițiile întârziate rămân în plan secund. Intențiile celor care lansează aceste teme sunt greu de probat. Ordinea în care ni se prezintă lucrurile se vede însă limpede. Avem harta și așteptăm fundamentarea.

De aceea, prima mea întrebare pentru cei care propun reorganizarea României ar fi aceasta:

„Harta e gata. Unde e studiul?”

Sau in traducere directa: Puteți publica studiul care arată ce câștigă cetățenii din fiecare județ vizat și de ce ați ales această hartă dintre toate variantele posibile?

Cristian Anghel