INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (VI). “Primăria Baia Mare s-ar putea muta în fostul sediul al BCR de pe bdul Unirii”
Continuăm interviul cu primarul municipiului Baia Mare, Ioan Doru Dăncuș, despre motivația care a stat în spatele deciziei de a majora taxele și impozitele pentru anul calendaristic 2025.
– Aș vrea să ne întoarcem la discuția despre reducerea cheltuielilor, pentru că pe băimăreni îi interesează dacă mai întâi face ceva Primăria în acest sens și abia apoi dacă le solicită aportul pentru a cofinanța anumite lucrări investiționale. Două întrebări punctuale: Ce se va întâmpla cu festivalurile organizate în exces, în ultimii ani, la nivelul orașului Baia Mare? Și doi: Nu sunt puțini cei care afirmă că numărul persoanelor angajate în primărie este foarte mare.
– Să le luăm pe rând. Spectacolele. În 2024, sub comanda subsemnatului, am organizat trei evenimente: 1 Iunie, un eveniment dedicat Zilei Copilului, care ne-a costat undeva la 100.000 lei. Apoi am organizat Sărbătoarea Castanelor, pentru care am alocat un buget de 2 milioane de lei, dar am obținut, pentru prima dată de când se organizează Sărbătoarea Castanelor, venituri extrabugetare din sponsorizări și închirierea domeniului public de 1,8 milioane lei. Adică, acest eveniment ne-a costat undeva la 300.000 lei, în condițiile în care altădata ne costa 2- 2,5 milioane lei. Al treilea eveniment a fost Iarna Băimăreană, pentru care am alocat suma de 880.000 lei, prin hotărâre de Consiliu Local, și pentru care noi am obținut venituri proprii de circa 500.000 lei.
Totalul cheltuielilor pentru acest gen de evenimente, în 2024, a fost undeva la 700.000 lei. Dacă această sumă este mare, într-un an de zile, pentru tot ce înseamnă evenimente culturale, nu mai știu ce să zic. Adică mie mi se pare că se vorbește foarte mult pe aceste subiecte în spațiul public, fără să se cunoască realitatea.
– Și în legătură cu numărul angajaților din Primărie?
– Referitor la subiectul legat de personalul din Primăria municipiului Baia Mare, un lucru vreau să vă spun de la început. Numărul posturilor din această instituție nu este supradimensionat, ci se încadrează în normativele tehnice. Salarizarea angajaților din Primărie este sub nivelul salariilor de la Consiliul Județean.
– Câți angajați sunt în Primăria Baia Mare, în prezent?
– În momentul de față avem în jur de 520 de angajați. Avem 550 de posturi.
– Și normativele permit un număr așa de mare de angajați?
– Noi avem un normativ maxim, dat printr-un ordin al prefectului. Și ne referim la personalul din aparatul de specialitate. Pentru că mai avem și celelalte servicii subordonate: Serviciul Public de Ambient Urban, Clubul Sportiv Minaur, Teatrul Municipal, Direcția de Poliție Locală. În cei 500 de angajații intră angajații din Primărie și cei din Direcția de Poliție Locală.
– Sediul BCR de pe bulevardul Unirii aparține municipalității?
– Da, este al Primăriei. Este achitat. Ne-a costat 2,2 milioane de euro.
– Care va fi destinația lui?
– Ne dorim să fie sediul Primăriei. Însă atâta timp cât avem datorii, atâta timp cât avem o nevoie stringentă de cofinanțare pentru proiectele investiționale, care vor dezvolta municipiul Baia Mare, nu pot să aloc o sumă de 2 milioane de euro pentru amenajare și reabilitare, în momentul de față.
– Deci nu e o prioritate…
– Ar fi o urgență pentru că sunt mulți colegi care își desfășoară activitatea în condiții improprii și suntem dispersați în mai multe locații. Ideea achiziției acelui imobil era să avem o administrație centralizată și compactă, dar nu cred că putem să alocăm fonduri deocamdată pentru acest proiect. Cu siguranță, în viitorii patru ani vom finaliza lucrările. Anul acesta am inclus-o în lista de investiții pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice. Vedem care este valoarea investiției pe care trebuie să o facem. Apoi va trebui să identificăm anumite resurse pentru finanțare. Lansăm procedura de achiziție cu clauză suspensivă, ca să câștigăm timp, și poate din 2027 să ne apucăm efectiv de lucru. (Va urma)
Redăm primele cinci părți ale interviului:
INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (I). “Aș dori ca băimărenii să înțeleagă că această creștere a taxelor și impozitelor este destinată exclusiv pentru realizarea proiectelor de investiții”
În ședința Consiliului Local al municipiului Baia Mare din 19 decembrie 2024, consilierii au adoptat, la propunerea primarului Doru Dăncuș, mai multe proiecte de hotărâre care au vizat creșteri de tarife la impozite și taxe locale, începând cu 1 ianuarie 2025. Măsurile au iscat reacții în spațiul public, cu predilecție pe rețelele sociale, mai ales că, în paralel, Guvernul României a adoptat o ordonanță prin care s-au impus mai multe măsuri de austeritate atât pentru instituțiile statului, cât și pentru mediul privat. În acest context, i-am solicitat un punct de vedere primarului ales al municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, referitor la motivația creșterii taxelor și impozitelor locale.
– Dle primar, cum justificați mărirea tarifelor la impozite pe clădiri și terenuri, la parcările publice și la salubrizare, care se vor practica începând cu anul 2025?
– Sigur că, în unele situații, noi, ca și administrație locală, suntem nevoiți să luăm și unele măsuri nepopulare, în condițiile în care avem la dispoziție un buget insuficient, pe care trebuie să-l gestionăm. Și mă refer în special la bugetul din taxe și impozite locale, care este o sursă de venit la bugetul general al municipiului. În acest context, am optat pentru două soluții. Pe de o parte, am avut în vedere o politică de creștere a veniturilor la bugetul local, care se poate face prin majorare de taxe și impozite, iar pe de altă parte o politică de reducere a cheltuielor de funcționare. Aceasta din urmă se poate face printr-o mai bună organizare, printr-o politică de neangajare a unor cheltuieli care nu sunt neapărat necesare și o eficientizare foarte bună a resurselor pe care le avem la dispoziție, inclusiv resursele umane.
– Și ați apelat la varianta A.
– Nu. Am apelat prima dată la varianta B, pentru că, pe parcursul anului 2024, prin politica aplicată la nivel de administrație publică locală, am redus deja cheltuiele de funcționare cu peste 10 milioane de lei. Cum am procedat? Nu am mai angajat cheltuieli pentru anumite acorduri-cadru pe care le aveam în derulare pentru marcaje rutiere, pentru achiziție de mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi etc.), pentru achiziție de suprafețe elastice la locurile de joacă. De exemplu, marcajele rutier noi le făceam, până anul trecut, în baza unui acord-cadru, cu procedură de achiziție derulată cu o firmă specializată, și pentru care, în 2023, am plătit undeva la 2 milioane de lei. Anul acesta, în 2024, noi am plătit doar 200.000 lei pentru marcaje rutiere, pentru că am executat lucrările cu Serviciul Public de Ambient Urban, care are un compartiment specializat în acest sens.
Apoi, nu am mai angajat cheltuieli pentru curățenie în imobilele instituției. Avem un acord-cadru în baza căruia noi plăteam unei firme specializate 130.000 lei lunar pentru curățenie, în imobilele primăriei, inclusiv în cele două piețe, de la Gară și de pe Oborului. În prima fază am restrâns colaborarea cu această firmă doar pentru clădirea Primăriei și astfel am redus cheltuielile de la 130.000 lei la 30.000 lei pe lună. Ulterior, am renunțat de tot la colaborare și facem curățenia în Primărie cu personal auxiliar al instituției.
Pe de altă parte, am instituit câteva măsuri prin care am încercat să reducem pierderile pe care le provoacă furnizarea unor servicii publice, cum sunt toaletele publice, de exemplu. Avem 17 toalete publice inteligente pentru care noi, lunar, plăteam circa 100.000 de lei, per total aproape 1,5 milioane de lei pe an. Am propus Consiliului Local un proiect prin care vom taxa accesul la toaletele publice. Este o măsură care se practică în toată lumea civilizată, pentru astfel de servicii.
– Și, în ciuada reducerii cheltuielilor, bugetul local nu s-a redresat și ați recurs la creșterea taxelor pe care le plătește populația…
– Da, pentru că, din aceste economii pe care noi le-am făcut pe partea de funcționare, care, repet, se ridică undeva la peste 10 milioane de lei, noi am considerat că avem nevoie de fonduri suplimentare pentru a putea să cofinanțăm cele 30 de proiectele de dezvoltare pe care le avem în derulare, cu contracte de finanțare semnate, cu termene de implemetare asumate, care deja curg. În iunie 2025 avem scadența pentru primele proiecte care trebuie finalizate și aici mă refer la proiectele de eficientizare energetică a unor unități de învățământ din Baia Mare.
E adevărat, noi primim bani de la Uniunea Europeană, însă trebuie să avem și partea noastră de cofinanțare. În caz contrar, s-ar putea să nu pot să implementez proiectul și s-ar putea să dăm înapoi sumele pe care reușim să le atrag de la UE.
Aș dori ca băimărenii să înțeleagă că această creștere a taxelor și tarifelor se duc exclusiv în dezvoltare, pentru realizarea proiectelor de investiții pe care noi le avem în derulare.
În momentul de față, suntem cu contractele de finanțare semnate și proceduri de achiziție în fază avansată de evaluare pentru următoarele proiecte: Castelul Pokol, Piața Revoluției, Piața Universității, reabilitare energetică pentru unități de învățământ, reabilitare energetică pentru zece blocuri de locuințe (de pe str. Progresului și din Piața Revoluției, partea cu stația de autobus) și contracte de mobilitate urbană, pentru achiziția a 11 autobuse electrice și cinci troleibuse. Vreau să precizez că autobusele vor sosi în 10 februarie 2025 și va trebui să le recepționăm. Pentru asta însă trebuie să avem asigurată infrastructura necesară, respectiv 11 stații cu încărcare lentă și 6 stații cu încărcare rapidă. Iar ca să avem această infrastructură noi punem din bugetul local o sumă de 7 milioane de lei, plus încă 6 milioane de lei pentru cofinanțarea celor 11 + 5 mijloace de transport electrice.
– Care este suma totală necesară pentru cofinanțare?
– În momentul de față, pentru cele 30 de proiecte pe care le-am amintit deja primim de la UE suma de 600 de milioane lei și noi trebuie să cofinanțăm cu peste 200 de milioane de lei.
În afară de aceste proiecte, mai avem în portofoliu, în diferite stadii de implematare, alte proiecte în valoare de circa 1,5 miliarde de lei. Și vă dau câteva exemple: Parcul acvatic se află în fază de evaluare. Noi ar trebui să cofinanțăm cu circa 90 de milioane de lei, dacă proiectul este admis de către finanțator. Pentru acest proiect ne-am asumat un instrument de finanțare, o creditare, pe care suntem în curs să o analizăm, dacă vom avea o ofertă conform cerințelor noastre. Apoi, modernizarea bulevardelor Traian, Unirii, București, Republicii și strada Gării. Pentru aceste tronsoane vom crea benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun, pentru fluidizarea traficului și piste de biciclete. (Va urma)
INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (II). “În fiecare an, vom încerca să cofinanțăm proiectele cu 30 de milioane lei, din veniturile proprii”
Continuăm partea a doua a interviului cu primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, în care se referă la modalitățile de finanțare a proiectelor investiționale în următorii patru ani.
– Dacă pentru 2025, Consiliul Local Baia Mare a decis o creștere a nivelului taxelor și impozitelor locale, iar conducerea administrației a dublat această măsură prin reducerea cheltuielilor de funcționare, care este strategia pentru următorii ani?
– Pentru următorii ani am gândit următoarea schemă de finanțare. În fiecare an vom crește veniturile cu 20-25 de milioane de lei. Dacă noi, acum, avem o creștere estimată de 15 milioane lei, față de bugetul din 2024, în anul doi, vom proceda la o creștere obținută doar din aplicarea indicelui de inflație. Asta înseamnă un venit suplimentar de 20 de milioane, față de 2024, plus încă 10 milioane din reduceri pe cheltuieli de funcționare. În fiecare an vom încerca să cofinanțăm proiectele cu 30 de milioane lei, din veniturile proprii. În patru ani, vom avea 120 de miloane lei, bani care vor fi destinați dezvoltării orașului. În plus, e posibil să mai încasăm și din celelalte taxe pe care le percepem; de exemplu, sunt multe construcții care se reevaluează.
Cu acești 120 de milioane vrem să cofinațăm proiectele de dezvoltare și să rămână o sumă mai mică pentru creditare. În condițiile acestea pot să garantez că proiectele pe care noi le avem asumate, semnate, cu finanțare obținută de la Uniunea Europeană, le putem duce la bun sfârșit.
– De ce nu ați luat în calcul o creștere graduală, anuală, a impozetelor și taxtelor, în loc de o creștere bruscă, în primul an?
– Nu este o creștere neapărat bruscă. Aceste taxe au stat pe loc, au fost înghețate mai mult de doi ani, de aceea am considerat că, dacă noi nu începem anul acesta să ne asigurăm venituri și în anul 2 și în anul 3 și în anul 4, atunci ar fi trebuie să facem un efort mult mai mare ca să putem cofinanța proiectele. Oricum aici vorbim despre niște estimări. S-ar putea să crească și cota de cofinanțare pentru proiectele pe care le avem în derulare, deoarece periodic se fac ajustări de prețuri sau apar lucrări suplimentare, pe care va trebui să le asigurăm tot din venituri proprii. Noi dacă începeam această creștere graduală, anul acesta, doar cu 20%, nu mai obțineam o creștere de 16 milioane. Obțineam doar 7 milioane, să zicem. Eu, împreună cu colegii mei, consilierii, ne-am asumat această creștere, care este, într-adevăr, nepopulară, însă se încadrează în nivelul taxelor și impozitelor prevăzute și de alte autorități publice locale, în special municipii reședință de județ. Avem anumite categorii de impozite la care suntem sub nivelul altor municipalități și avem unele categorii de impozite un pic mai mari, însă, trebuie să ținem cont că cei la care ne raportăm practică de ani mulți acest nivel de creștere a taxelor și impozitelor. (va urma)
INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (III). În 2024, taxa de 14 lei de persoană, pe lună, la salubritate, nu a acoperit facturile operatorului
Începând cu 1 ianuarie 2025, conform Hotărârii nr. 601/2024, taxa de salubrizare datorată de către persoanele fizice / utilizatorii casnici este în cuantum de 20 lei / persoană / lună. În privința utilizatorilor non-casnici, taxa de salubrizare pentru deșeuri umede este de 770 lei/tonă, iar pentru deșeuri reciclabile este de 1.015 lei/tonă.
– Domnule primar, cum justificați în fața băimărenilor creșterea taxei de salubrizare, de la 14 lei la 20 de lei / persoană / lună pentru anul calendaristic 2025.
– Până la urmă serviciul de salubrizare menajeră este un serviciu care trebuie să fie asigurat pe cheltuiala persoanelor fizice. Așa spune legea. Noi nu putem să subvenționăm acest serviciu. În momentul în care am intrat în proiectul SMID, Serviciul de Management Integrat al Deșeurilor, legea ne obligă ca toate costurile care sunt generate de serviciul de salubrizare menajeră să fie suportate de către populație, persoane fizice și persoane juridice. Până în 2024 am avut o taxă de 14 lei. Am făcut un calcul simplu: am încasat undeva la 15 milioane lei și noi am avut costuri de 21 de milioane lei, facturate. Diferența am introdus-o tot aici, pentru că ea trebuie recuperată. Potrivit legii, dacă nu ne închidem într-un an de zile cu aceste costuri, atunci în anul următor costurile suplimentrare trebuie să fie recuperate de la utilizatori. Este decizia Curții de Conturi.
Agenții economici au un alt regim. Majoritatea au contract încheiat cu operatorul de salubritate și ei au o altă trasabilitate a deșeurilor. Încasarea nu este prin Primărie. Sunt foarte puțini care plătesc o taxă la Primărie printr-o declarație de impunere, dar aceștia sunt agenți economici care nu generează foarte multe deșeuri.
Însă cea mai mare problemă a noastră pe care am identificat-o este generată de agenții economici care au contract cu operatorul de salubritate și depozitează deșeurile pe platformele noastre de precolectare. Iar aceștia sunt foarte mulți și ei încarcă nota de plată a băimărenilor, persoane fizice. Nu își asigură pubelele necesare pentru colectare din partea operatorului de salubritate și atunci, pentru că le este mai comod, le depozitează la o platformă învecinată, destinate consumatorilor casnici. Sunt tot felul de spații comerciale, magazine care generază produse expirate, ambalaje…
– Și nu aveți pârghii prin care să îi împiedicați să procedeze în acest fel?
– Pârghiile pe care le avem la dispoziție sunt doar aplicarea sancțiunilor contravenționale. Și să fim mulți mai prezenți în stradă… Sigur că noi am avut campanii în acest sens și chiar am aplicat amenzi contravenționale, dar nu putem să eliminăm așa de rapid acest fenomen împământenit la agenții economici băimăreni. (Va urma)
INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (IV). “Am semnat numirea noului șef al Poliției Locale Baia Mare, care a fost selectat în baza unui concurs”
Poliția Locală este o instituție înființată în anul 2011, în baza Legii 255/2010, din structurile foștilor gardieni publici, “în scopul exercitării atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii: ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor; circulația pe drumurile publice; disciplina în construcții și afișajul stradal; protecția mediului; activitatea comercială; evidența persoanelor; alte domenii stabilite prin lege”. Potrivit legii, se poate angaja un polițist public la 1.000 de locuitori
– Din pricina unui incident petrecut în timpul campaniei locale din 2020, în capitală, în spațiul public s-a declanșat o dezbatere privind oportunitatea scoaterii Poliției Locale din subordinea primăriilor. Ce poziție aveți în această chestiune?
– Poliția Locală are anumite atribuții clare și, în momentul de față, este o direcție în cadrul Primăriei municipiului Baia Mare și tot așa va rămâne. Au fost doar niște afirmații nesustenabile.
Acum este în dezbatere publică un proiect de lege, ce urmează să fie adoptat de Parlamentul României, Legea Poliției Locale, care prevede anumite modificări în ceea ce înseamnă competențele Poliției Locale și posibilitatea de a aplica inclusiv sancțiuni contravenționale și a acționa în anumite situații pe care astăzi nu le are la îndemână, cum ar fi, de exemplu, dirijarea traficului.
Una peste alta, Poliția Locală are un normativ, se află în subordinea Primăriei.
Sigur că nu am fost mulțumit și nu sunt mulțumit pe deplin de tot ceea ce înseamnă aportul și implicarea polițiștilor locali în gestionarea problemelor comunității, pentru că ei trebuie să se ocupe de administrarea, gestionarea și supravegherea domeniului public. Sigur că băimărenii și opinia publică în general au altă o altă percepție despre Poliția Locală, că ei ar trebui să fie prezenți în orice loc, la orice faptă care se săvârșește. Nu este chiar așa.
– Intenționați să reformați instituția, să faceți o revoluție în acest domeniu?
– Nu voi face o revoluție. Tocmai am semnat numirea noului șef al Poliției Locale Baia Mare, care a fost selectat în baza unui concurs. Este fostul șef al Poliției Municipale, Marius Velea, care a câștigat concursul și sper că prin acestă numire în postul de director general al Poliției Locale Baia Mare să putem să revoluționăm inclusiv activitatea Poliției și să schimbăm percepția băimărenilor față de Poliția Locală. Ea trebuie să devină, într-adevăr, acea instituție respectată, care să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenillor și să lucreze pentru cetățeni.
– Numărul polițiștilor va crește sau va scădea?
– În nici un caz nu va crește. (Va urma)
INTERVIU CU PRIMARUL DORU DĂNCUȘ (V). “Toate servicii publice la preț redus sau gratuite se plătesc până la urmă din bugetul local”
Continuăm interviul cu primarul municipiului Baia Mare, Ioan Doru Dăncuș, despre motivația care a stat în spatele deciziei de a majora taxele și impozitele pentru anul calendaristic 2025.
– Să înțelegem că toate taxele percepute de municipalitate au crescut, invariabil, în 2025…
– Nu. Sunt unele taxe speciale pe care le percep Serviciul Public Ambient Urban, în special, sau Centrul de Artă Colonia Pictorilor. În mare parte au rămas aceleași. Însă gratuitățile și reducerile, acordate preponderent coăiilor și bătrânilor, costă municipalitatea.
Dacă vorbim de bătrâni, de pensionari, spre exemplu, să știți că municipiul Baia Mare acordă tichete gratuite pentru transportul public în comun. Din 18.000 de pensionari băimăreni, 13.000 își ridică tichetele în fiecare lună și acest beneficiu pe noi ne costă circa 800.000 de lei, subvenție pe care noi trebuie să o acordăm societății de transport public. Și pentru că am vorbit despre URBIS, să știți că subvenția plus compensația pe care noi trebuie să o dăm acestei societăți este undeva la 2,8 milioane de lei pe lună. Este o sumă foarte mare. Băimărenii trebuie să știe că toate aceste servicii publice se plătesc.
Din păcate, nu sunt alte soluții să cofinanțăm proiectele care duc la dezvoltarea orașului. Putem apela la buget local, sau avem varianta creditelor bancare, de la bănci comerciale sau de la Trezoreria Statului. Dar nici aceste credite nu putem să le luăm dacă noi nu avem o situație financiară corespunzătoare. Pentru că noi am moștenit o situație financiară destul de grea.
– Au fost mai multe voci care au afirmat că Primăria Baia Mare ar fi în pragul falimentului. Este adevărat?
– Nu suntem în faliment. Dar trebuie să luăm niște măsuri, inclusiv de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor. Am moștenit o datorie de 82 de milioane, la finelele anului 2023, în evidențele contabile. Gândiți-vă că, de la 1 ianuarie 2024, după ce s-a aprobat bugetul, au venit alte cheltuieli pentru anumite lucrări și servicii prestate în ultimele luni din 2023, care au intrat pe circuitul de verificare și ordonanțare la plată, situație de lucrări care au fost înregistrate la începutul anului 2024.
– În prezent cum stă Primăria Baia Mare din punct de vedere financiar?
– Acuma stăm mai bine.
– Datoria publică este mai mică de 82 de milioane lei?
– Da, datoria e mai mică de 82 de milioane. La finele lunii septembrie 2024, avem o datorie de 72 de milioane, dar din acestea, 28 de miloane erau cereri de plată lansate pentru decontarea unor cheltuieli pe proiectele de dezvoltare pe care le avem în derulare. Adică nu erau toate datorii pe funcționare. Erau datorii pe dezvoltare, pe care noi le recuperăm de la autoritățile de management care gestionează programele de dezvoltare.
Băimărenii trebuie să știe că gradul de îndatorare a municipiului Baia Mare este totuși unul foarte scăzut, 5,2%, în condițiile în care legea ne permite să mergem până la 30%. În comparație cu Consiliul Județean Maramureș, de exemplu, care a rămas cu un grad de îndatorare de peste 30%. Noi, cel puțin putem să ne echilibrăm un pic din venituri proprii, inclusiv prin această creștere a taxelor.
– Sunt justificate cele două 82 de milioane datorie din 2023? Ați făcut un audit?
– Nu aveam de ce să facem un audit, pentru că aceste cheltuieli au fost angajate în conformitate cu prevederile legii. Au fost foarte multe lucrări și anii precedenți. Spre exemplu: reabilitarea CN Gheorghe Șincai s-a făcut exclusiv din bugetul local; am cheltuit circa 14 milioane de lei; sigur, pe parcursul a trei ani. Realizarea terenului sintetic de fotbal de pe strada Victorie, la fel, a fost o investiție exclusiv din bugetul local. Au mai fost lucrări de infrastructură pentru salubrizarea menajeră – acele platforme îngropate. Au mai fost lucrări de reabilitare interioară la Colegiul Tehnic Transilvania, unde derulăm un proiect amplu de modernizare a infrastructurii educaționale, unde a fost o finanțare de 28 de milioane, iar noi am avut o cofinanțare de alte 28 de milioane lei. Această cheltuială se simte, în condițiile în care noi încasăm din taxe și impozite, 108 milioane lei, cel puțin în 2023. (va urma)
