IUSTIN TALPOȘ: Comunele mici și capcana comasărilor pur demografice

Reforma administrativ-teritorială, intens dezbătută de partidele politice în ultimii ani, nu trebuie redusă la o simplă numărătoare a primăriilor. Ea presupune regândirea echilibrului dintre eficiență, identitate istorică și dreptul comunităților de a-și decide viitorul.

Statutul unei localități trebuie să reflecte realitatea sa demografică, economică și funcțională, dar și parcursul său istoric. Orice reconfigurare administrativă necesită o procedură transparentă, care să garanteze drepturile cetățenilor și conservarea identității locale. Criteriile de analiză, datele fiecărui UAT, costurile reale ale reorganizării și estimarea economiilor generate prin comasare trebuie publicate integral. O reformă autentică se măsoară prin rezultate concrete: servicii publice de calitate, cheltuieli chibzuite și o dezvoltare regională echilibrată.

Dacă referendumul rămâne instrumentul esențial de consultare cetățenească în cazul reorganizărilor teritoriale majore, simpla ajustare a rangului administrativ poate fi analizată printr-o procedură distinctă.

Totodată, evaluarea fiecărui UAT trebuie să ia în calcul vechimea localității, prima atestare documentară, continuitatea instituțională și evoluția sa istorică. Fostele reședințe de județ și centrele administrative de tradiție necesită o atenție specială: rolul lor istoric, economic și cultural trebuie protejat înaintea oricărei decizii de retrogradare.

În concluzie, comasarea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori nu trebuie decisă strict după cifre sau din rațiuni populiste, de dragul unei „reforme” bifate pe hârtie.

Iustin Talpoș, ex-senator de Maramureș