LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Arieșul de Pădure

Arieșul de Pădure. Sat aparţinător de comuna Satulung, zona Chioar, Zona Me­tropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­calitate situată în de­presiunea Baia Mare, între Finteușul Mic și Coltău; zonă de câmpie (alt. 216 m). ♦ În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, localitatea a făcut parte din comitatul maghiar Sătmar, iar în perioada interbelică a aparținut de județul Satu Mare, plasa Șomcuta Mare. După al Doilea Război Mondial, a făcut parte din Regiunea Baia Mare, iar din 1968 a intrat în alcătuirea actualului județ Maramureș.

Prima atestare documentară: 1405 (Felsew Aranuas). Po­pu­laţie:223 lo­cui­tori. Dialect:subdialect cri­şean. Numele comun al locui­to­ri­lor: arieşean, -ă, arieşeni, -e / arie­şeancă, arieşence. Nume de familie derivate din numele loca­lităţii: Arieşan (3 persoane). Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1909). Resurse naturale: teren arabil, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1405) Felsew Aranuas, (1424) poss. Aranyas penes flu­vium Zamos, (1755) Arinyisul de Pe­dure, (1800) Erdő Aranyos, Arieşu de Pădure, (1909-1919) Ari­eşul-de-Pădure, Erdö­aranyos, (1968) Arieșul de Pădure. Evoluția numelui localității: Arieşul de Sus, Arieşul de Pădure. Denumire uzuală în prezent (alta decât cea oficială): Arieșu de Pădure (forma nearticulată este utilizată atât de localnici, cât și de autorități).

Soluții etimologice.În intervenția lui Máthiás Bél, din anul 1725, acesta sus­ține că “Arieșul de Pădure are această denumire deoarece se exploatau, probabil, filoanele de aur, fiind așezată între dealuri. Este proprietatea conților Teleki”. Însă trebuie să remarcăm faptul că, de la primele atestări, numele satului a conţinut un determinant (iniţial, de Sus; mai târziu, de Pădure), ceea ce înseamnă că el s-a raportat mereu la Arieşul de Câmp care, potrivit atestărilor documentare, este anterior Arieşului de Pădure. Deci ar pu­tea fi vorba de o roire a unui număr de familii din Arieşul de Câmp, spre sud-est, dincolo de pă­durea de la Lăpuşel, familii care ar fi întemeiat astfel o localitate nouă.

(Din lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”, RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM