LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Berbești

Berbești. Sat aparţinător de comuna Giuleşti, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe valea Marei, la confluența cu Cosăul, între Giuleşti şi Vadul Izei; zonă de deal. ♦ În sec. al XIV-lea, localitatea a făcut parte din Cnezatul de vale al Cosăului, “din care o jumătate, stăpânită înainte de 1361 de Stan Albu, este dăruită în același an lui Bud și fraților săi, fiii lui Locovoi. Cotropit de drăgoșești probabil înainte de 1387, când este vorba de Barbfalva”. În 1423, par­tea de sud a comunei, numită în documente Belfalva, era pro­prietatea cneazului Băl-Albu.

Prima atestare documentară: 1387 (Barb­falwa). Populaţie:1.429 lo­cuitori. Dialect:subdialect maramureşean. Numele comun al locuitorilor: ber­­beştean, -ă, berbeş­teni, -e / ber­beşteancă, berbeştence. Porecla locuitorilor: nă­naşi. Nume de familie frecvente în lo­calitate:Ba­tin, Codrea, Moiş, Pe­ter, Rednic, Şteţ. Personalităţi: Ion Bâr­lea (1883-1969), preot, profesor şi cule­gător de folclor; președinte al Ligii Culturale din Sighet. Vol. Însemnări din bisericile Mara­mureşului (1909), Ba­la­de, co­linde şi bocete din Mara­mu­reş, Cân­tece po­porane din Mara­mu­reş (1924). Instituții: școală gimnazială, agenție poștală, biserică ortodoxă (de zid, “Nașterea Maicii Domnului”, 1898), biserică penticostală (1970). Resurse naturale: curs de apă (râul Mara), teren arabil, fânațe, fond forestier. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică).

Monument istoric: Troiţă de lemn (sec. XVIII). Monumente comemorative: Crucea Monument pentru Soldatul Ion și ber­beștenii căzuți în Primul Război Mondial (1916); Placă comemorativă în cinstirea Eroilor din Primul Război Mondial (1933/1937); Troița ostașilor polonezi și a ber­beștenilor care s-au jertfit în Primul Război Mondial (2014); Grupul statuar al celor patru delegați cu credențional, participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 (2019): dr. Ilie Lazăr, universitar (1895-1976), Petre Bîrlea, protopop (1853-1927), Gheorghe Moiș, proprietar (1884-1940), dr. Gheorghe Bârlea, medic (1885-1936). Obiective turistice: Casa Memorială “Ilie Lazăr”, Troița Redni­cenilor.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1387) Barb­falwa, (1398 Barth­falua, (1402) Barkfalwa, (1405) Bard­­falwa, Bartfalva, (1423) Belafalva, Barb­falwa, (1828) Bartfalva, Berbesty, (1839) Bártfalu, (1909-1919) Berbeşti, Bárdfalva, (1968) Berbești. Evoluția numelui localității: Satul lui Barbu, Bărbești, Berbești.

Soluții etimologice.Referitor la înte­meierea localității, “după tradiţie, se ştie că strămoşii locuitorilor sunt veniţi din Câmpulung la Tisa sau din Iapa, întemeind prima dată satul în hotarul Sighetului, la Poiana Arjî. După un incendiu care ar fi distrus satul, locuitorii şi-ar fi refăcut casele pe locul unde se află şi astăzi”. În documentele me­dievale (din 1387 şi 1423) localitatea purta nu­mele de Barb­falwa (=Satul lui Barbu), iar din 1828 au­torităţile acceptă denumirea rom. de Ber­beşti. De unde apreciem că originea oiconimului ar putea fi antroponimul Barbu. Canonicul A. Bunea (1912) a susținut că “Barbul a întemeiat satul Berbești”. Și în prezent, acest nume de familie are o incidență mare, în județul Maramureș: Barbu (87 de persoane cu acest nume), Barbul (122 de persoane) și Barbur (163 de persoane). To­tuşi, I. Iordan (1983) propune, ca etimon, n.fam. Berbe, derivat din apelativul barbă (la fel ca şi Barbu), cu suf. -e(a), poreclă pentru un om cu barba mare, “de unde Berbescu şi Ber­beşti”. În rea­li­tate, forma Berbeşti (< Bărbeşti) se justifică prin faptul că maghiara nu are vocala ă, pe care o reda prin e, susține V. Frăţilă (2016). De menționat că, în jud. Vâl­cea, există o localitate cu nume identic, având, probabil, aceiași etimologie.

(Din lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).