LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Brebeni

Brebeni. Sat aparţinător de comuna Cerneşti, zona Chioar, Zona Metro­po­litană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­ca­litate situată în depresiunea Copalnic, la nord de Dealul Pietriş, pe cursul inferior al Văii Brebului, între Cernești și Cufoaia, la 33 de kilometri de Baia Mare şi 11 kilometri de Tg. Lăpuş; zonă de deal (alt. 325 m).

Prima atestare documentară:1570 (Babapataka). Populaţie:215 locuitori. Dialect:subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: bre­benean, -ă, brebeneni, -e / brebe­nean­că, brebenence. Nume de familie frecvente în localitate: Bota, Dancoş. Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1936). Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe; izvor de apă minerală, în centrul satului, în apropiere de Valea Satului, lângă şcoală.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1570) Babapataka, Breth­falva, (1639) Brebbfalva alias Baba Pa­taka, (1650) Bretfalva, (1699) Breb­falva, (1702) Bréthfalva, (1720) Brép­falva, (1751) Brébfalva, (1733) Brebeny, (1750) Brebenyi, (1800) Brebeni, (1850) Brébeny, (1854) Brébfalva, Brebeni, (1909-1919) Brebeni, Brébfalva, (1968) Brebeni. Evoluția numelui localității: Valea Babei, Satul Breb, Brebeni.

Soluții etimologice.Ţinând cont de faptul că localitatea chioareană Brebeni e atestată documentar două secole mai târziu în raport cu Brebul din Ma­ra­mureşul Istoric, putem admite ipoteza că a fost înfiinţată de brebeni (“lo­cuitori din satul Breb”), prin roirea populaţiei; sau, aşa cum con­sem­nează legenda: “În perioada anilor 1567-1570, un cneaz pe numele Breb sau Breban, cu împuternicirea vo­ievodului Bota de Cerneşti şi în nu­mele acestuia, a operat vaste des­păduriri şi amenajări de terenuri iniţiind şi dezvoltând aşezarea care îi va purta numele”.

Cu toate acestea, nu e exclus ca numele satului chiorean să derive, la fel ca și numele satului din Ma­ramureșul istoric, direct din apelativul breb “castor”, cu atât mai mult cu cât localitatea se află pe cursul inferior al Văii Brebului. Prezenţa acestui hidronim ar putea indica existenţa, în vechime, a unei populaţii semnificative de castori, în zonă și de aici numele colectiv de brebeni, adică “locuitori din satul Breb”.

Autorii unui studiu monografic al comunei Cernești (2014) propun, însă, o altă soluție etomologică, mai puțin acceptabilă, pornind de la numele unei plante: “Din punct de vedere etimologic, termenul provine din ucr. bervinok; de la prototipul sl. *barvinoku, cf. ucr., rus. barvinok (DER). Vișovan (2002) menționează că bărbânoc este, în graiul lăpușan, denumirea populară a brebenului. Ipoteza e confirmată indirect de Borza (1968), când menționează breben, brebenoc ca alte denumiri pentru băr­bânoc. Deci satul s-a întemeiat într-un loc cu bărbânoc, respectiv brebenei, numit la ora actuală Brebeni”. Ulterior, autorii admit că “după alți istorici și geografi, denu­mirea localității Brebeni provine de la castorul european (Castor fiber), rozător de talie mare, ce popula intens, în trecut, arealele geografice ale spațiului românesc, cunoscut sub numele popular de breb”.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).