LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Dăneștii Chioarului

Sat aparţinător de comuna Mireşul Mare, zona Chioar, Zona Me­tropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­ca­litate situată pe malul So­me­şului, în­tre Lucăceşti şi Pribileşti, la 6 kilo­metri nord de Mireşul Mare; zonă de câmpie.

Prima atestare documentară:1405 (Daanfalu). Populaţie:475 locuitori. Dialect: subdialect cri­şean. Nu­mele comun al locuitorilor: dă­neştean, -ă, dăneşteni, -e / dă­neş­teancă, dăneştence. Porecla locuitorilor: belniţe. Nume de familie de­rivate din numele localităţii: Dă­neştean (4 persoane). Personalităţi: Nistor Bud (n. 1934), silvicultor. Vol. Pădurea mea de gânduri (aforisme, 1992), Crinul cu spini (aforisme, 1994), Șarpele alb (epigrame, 1999). ♦ Nicolae Bud (n. 1953), politician, parlamentar. Vol. Expresul de Maramureș (2002), Dezvoltarea regională în România (2003), Neliniștile unui parlamentar de Maramureș (2007) etc. Instituții: grădiniță (înv. preșcolar), biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Dumitru – Izvorâtorul de Mir”, 1926). Resurse naturale: curs de apă (râul Someș), teren arabil, livezi, fânațe.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1405) Daanfalu, (1424) Danfalwa, (1566, 1603) Danfalva, (1733) Denest, (1750) Denyesty, (1760) Danfalva, (cca. 1800) Dăneşti, (1850) Denesti, (1854) Dán­falva, Dăneşti, (1909-1919) Dăneşti, Dánfalu, (1968) Dăneștii Chioarului. Evoluția numelui localității: Satul lui Dan, Dănești, Dăneștii Chioarului.

Soluții etimo­logice.Numele satului derivă dintr-un antroponim Dan, provenit în limba română din ebr. Dan “jude”, sau hi­pocoristic de la Daniel (< ebr. Danihel “ju­decător-domnul”). Dan poate fi și un hipocoristic de la Bogdan. În judeţul Maramureş sunt 901 persoane cu acest nume de familie (Dan). În teritoriile locuite de români mai sunt şase localităţi cu numele Dăneşti. Determinantul Chioarului, nu­mele ţinutului, i s-a adăugat (abia în secolul al XX-lea) pentru in­di­vi­dualizarea lui faţă de numele satului Dăneşti, aparținând de com. Şişeşti. Dan putea fi chiar întemeietorul satului. Numele ținutului, Chioar, este o adaptare fonetică după magh. Kövár (< kő “piatră” + vár “cetate”), autoritățile maghiare traducând de fapt vechea denumire românească: Ce­­tatea de Piatră.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).