LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Gârdani

Comună, zona Codru, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Fărcașa, Sălsig și Rodina, în depre­siunea Baia Mare, pe malul râului Someş, la 33 de kilometri de Baia Mare; zonă de câmpie şi deal.

Localităţi componente ale comunei:Gârdani (fără localități aparținătoare). Prima atestare documentară: 1424 (Ardan­falwa, Ardnfalwa, Har­dan­falva, Kar­dan­falwa). Populaţie:1.151 locuitori. Gospodării: 491. Etnii: 1.105 români, 3 maghiari. Culte: 1.013 ortodocși, 38 penticostali, 24 baptiști, 11 martori ai lui Iehova, 3 greco-catolici. Dialect: sub­dia­lect crişean, grai someşean. Numele comun al locuitorilor: gâr­dălean, -ă, gârdăleni, -e / gârdă­lean­că, gârdă­lence. Porecla locui­torilor: că­ră­şei. Nume de familie derivate din numele lo­ca­lităţii: Gâr­dălean, Găr­dălean, Gârde­lean (65 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Ar­de­lean, Călăuz, Cir­ţiu, Dumitraş, Mol­dovan. Instituții: primărie, școală gimnazială, agenție poștală, farma­cie, cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1981), biserică penticostală (“Filadelfia”, 2003), biserică baptistă (“Sfânta Treime”). Resurse naturale: curs de apă (râul Someș); culturi pomicole: meri, pruni; teren arabil, fânațe, ciuperci comestibile din flora spon­tană. Monument istoric: Castelul Blomberg (sec. XIX). Monument comemo­rativ: Troița Eroilor (1996), realizată din lemn de meșterul Alexandru Perța Cuza, amplasată în curtea bisericii. Monument al naturii: arborele Ginkgo Biloba, situat în curtea castelului Blomberg.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1424) Ardan­falwa, Ardnfalwa, Har­dan­falva, Kar­dan­falwa, (1470) Kordan­fal­wa, (1543) Ghardanffalwa, (1549) Gar­dan­falwa, (1570) Gerdanfalwa, (1612) Gardan­falva, (1733) Gerdány, (1750) Gardány, (1850) Giardány, (1854) Gar­danfalva, Gîrdani, (1909-1919) Gârdani, Gardánfalva, (1968) Gârdani. Evoluția nu­melui localității: Satul lui Gardan, Gardani, Gârdani.

Soluții etimologice.Potrivit monografiei locale, în secolul al XV-lea, așezarea era alcătuită doar din 24 de gospodării, ridicate în locul numit La Colibi, pe Valea Jotii și pe Dealul Ursoi. La începutul secolului al XVII-lea, satul se mută în locul numit Dealul Satului, unde, în anul 1650, localnicii construiesc o biserică de lemn. La poalele acestui deal, contele austriac Ludovic Blomberg, general în armata Imperiului Habs­burgic, a început construcția unui castel în anul 1781, după ce împăratul Iosif al II-ea îi dăruiește Domeniul Gârdani. Construcția e finalizată 40 de ani mai târziu. În jurul acestei proprietăți, gârdălenii au pus bazele unei noi așezări, coborând de pe Dealul Satului pentru a avea un mai bun acces la terenurile agricole din lunca Someșului, unde își desfășurau activitatea în slujba baronului.

În primele atestări do­cumentare sunt consemnate vari­antele Ardanfalwa, respectiv Ardn­falwa (1424), ceea ce i-a determinat pe autorii unei lucrări monografice despre comuna Gârdani (2007) să propună o derivare a numelui satului din apelativul *ardan, cu sensul de «grăsun (vier castrat)»: “Satul de atunci s-ar fi numit satul grăsu­nilor. Gârdălenii de azi nu-şi amintesc ca locuitorii altor sate să-i fi poreclit vreodată grăsuni”. În realitate, poate fi o greşeală de transcriere (Ardanfalwa = Gardanfalwa), cum s-a întâmplat frecvent în perioada res­pectivă (vezi Brugia = Dragia pentru Dră­ghia; sau Lupsafalwa = Kup­sa­falwa, pentru Cupşeni etc.).

Pornind de la aceleași variante (transcrise eronat, în mod vădit) din anul 1424 (Ardanfalva, Ardanfalwa, Hardanfalva), cercetătorul clujean O. Vințeler (2010) ajunge la concluzia că “avem a face cu rad. –ard, comun cu cel din Ardeal. (…) Nu este exclusă o origine a lui Ardan, destul de răspândit, antroponimică”.

În aceeaşi lucrare monografică dedicată localității Gârdani sunt ana­lizate şi celelalte variante cu care e notat numele satului de către scribii can­celariilor maghiare (Kardanfalwa, Kor­dan­fal­wa, Gardanfalwa): “Semnifi­caţia de­nu­mirilor istorice ar putea fi legată de forma reliefului satului, sau de activităţi militaro-strategice desfă­şurate aici: gordan «movilă sub care se află un mormânt străvechi»; kor­dan «loc strâmt, drum îngust»; gârdă «loc de trecere»; gardă «oşteni de paz㻓.

De fapt, documentele consemnează invariabil numele de Satul lui Gârdan (Gardanfalva, în magh.), ceea ce înseamnă că avem la bază un antroponim Gârda sau Gârdan. Situația nu este singulară, dacă analizăm numele unor localități din jud. Alba (Gârda, Gârda-Băr­buleşti, Gârda de Sus, Gârda Seacă, Gârde), respectiv Vaslui (Gârdeşti) și Teleorman (Gârdeşti).

În analiza antroponimului, I. Iordan (1983) aso­ciază nu­mele de familie Gârda şi Gârdea cu bg. Gărda, iar N.A. Con­stantinescu (1963) susţine: Gârd sau Grăd din sl. gŭrdŭ “mândru”, de unde numele Gârdul, Gârde, Gârdea, Gârdani şi Gâr­dă­neasa. În judeţul Mara­mureş, sunt 46 de per­soane cu numele de familie Gârda, Garda. Antroponimele Gâr­dan sau Gardan nu sunt atestate; în schimb, într-o diplomă din 1459, care vorbeşte despre hotarele Sighetului, se pomeneşte toponimul Gordon­pataka, adică Va­lea Gardanului.

 (Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).