LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Hărnicești

Sat aparţinător de comuna Deseşti, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată pe valea Marei, la poalele Gutâiului, între Desești și Sat Șugatag; zonă de deal.  

Prima atestare documentară:1360 (Hwrniachfalwa). Populaţie: 542 lo­cuitori. Dialect:subdialect maramu­reşean. Numele comun al locui­to­rilor: hărnice­ştean, -ă, hărniceşteni, -e, (hărni­cean) / hărniceşteancă, hăr­niceş­ten­ce. Porecla locui­torilor:cai. Instituții: școală primară, cămin cultural, biserică greco-catolică (de zid, “Nașterea Preacuratei Fecioare Maria”, 1991-1996), biserică ortodoxă (de lemn, “Naș­te­rea Maicii Domnului”, monument istoric). Resurse naturale: curs de apă (râul Mara), teren arabil, livezi, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monumente istorice: Casa Iurca (1800); Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” (1700).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1360) Hwrniachfalwa, villa olachalis Her­nichhaza, (1364) Her­nyachfalva, (1389) Hernech; (în 1390) Herni­cshaza villa olachalis, proprietatea lui Dragoş, fiul lui Giula; (1415) Her­nechfalwa, (1459) Hernych, (1472) Herny­czfalwa, (1828) Her­nécs, Her­ničesty, (1851) Her­necs, (1909-1919) Hăr­niceşti, Hernécs, (1968) Hărnicești. Evoluția numelui localității: Satul lui Harnic, Hărnicești.

Soluții eti­mo­logice.Al. Filipașcu (1940) ada­ugă numele acestei localităţi pe lista celor despre care afirmă că este o “numire fără niciun înţeles, creat de redactorii diplomelor maramu­reşene”. Istoricul Radu Popa (1970), păs­trează aceeaşi linie atunci când re­marcă faptul că “onomasticul Harnic lipseşte din Maramureş”. Este ade­vărat, însă noi credem că oiconimul ar putea deriva dintr-un supranume Harnic, Harnicul (< apelativul harnic “care munceşte mult” < sl. *harĭnŭ + suf. –nikŭ), aşa cum a opinat Nicolae Iorga: “Nume ro­mânesc, singurul adevărat şi se­rios, vine, nu de la hărnicia lo­cuit­orilor (…), ci de la un Harnicul oare­care, strămoş cu adevărat harnic”. Acesta putea fi în­te­meietorul satului sau doar un voievod local, care a contribuit decisiv la dez­voltarea edilitară a aşezării.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).