LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Negreia

Sat aparţinător de comuna Şişeşti, zona Chioar, subzona Fis­cu­laş, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată la poalele Munţilor Gutâi, la 5 kilometri est de Şişeşti (capăt de drum), la 16 kilometri de Baia Mare; zonă de munte.

Prima atestare documentară: 1569 (Nigrefalw) (Gh. Muntean, 2006). ♦ 1648 (Negreffalva) (C. Suciu, 1967). Populaţie: 451 locuitori. Dialect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: ne­greian, -ă, ne­gre­ieni, -e, (negrean) / negreiancă, ne­greience. Porecla locuitorilor: hu­hu­rezi. Nume de familie derivate din numele loca­li­tăţii: Negrean, Ne­grea­nu (99 de per­soane). Nume de familie frecvente în localitate: Bud, Breban, Chere­cheş, Făt, Gherman, Horgoş, Hoban, Cadar, Cusco, Giurgi, Măgu­rean. Personalităţi: Atanasie Demian (1859-1929), primar al localității Negreia (1905-1921), memorandist (Viena, 1892), participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (1 decembrie 1918). ♦ Arinton Cherecheș (Benea) (1885-1973), primar al orașului Baia Sprie. ♦ Gavriil Pinte (n. 1962), asistent universitar la Academia de Teatru și Film, regizor artistic la Societatea Română de Radiodifuziune. Instituții: școală primară, biserică greco-catolică (de lemn, “Sfânta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel”, 1996), biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1960). Resurse naturale: fond forestier, fânațe.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1648) Negreffalva, (1828, 1851) Nyegrefalu, Nyigresst, (1913) Nye­ger­falu, (1909-1919) Ne­greia, Nyegrefalu, (1968) Negreia. Evoluția nu­melui localității: Satul lui Negre(a), Negrești, Negreia.

Soluții etimologice. Tradiția spune că satul Ne­greia a fost înte­meiat prin roire. Se presupune că, la începuturile existenţei sale, ve­chea vatră a satului Negreia se afla în poienile despădurite ale Pădurii Ne­gre însă, după anul 1683, locuitorii s-ar fi mutat în actuala vatră a satului. Extin­derea localității înspre munte a fost posibilă datorită de­frişărilor, lemnul folosindu-se ca materie primă pentru făcutul căr­bunilor.

Potrivit le­gen­dei, satul şi-a luat nu­mele de la “poiana şi muntele Negru situat la poalele masivului Mogoşa”. Într-o altă ac­cepţiune, “nu­mele localităţii, în forma maghiarizată Nyegrefalu, în româ­neşte, Satul Negru, este determinat de aşezarea satului în perimetrul Pădurii Negre. O supoziţie referitoare la originea denumirii loca­lităţii ar fi provenienţa de la cuvântul latin nigra «negru», la care s-a adăugat cuvântul maghiar falu «sat». În tradiţia satului, de­nu­mirea aşezării vine de la faptul că locuitorii, înde­letnicindu-se cu făcutul cărbunelui, erau cu feţele înnegrite, din această cauză li se spuneau oamenii negri”.

Din­colo de legende, să notăm faptul că prima atestare documentară (1648) apare în forma Negreffalva, care se traduce prin Satul lui Negre / Ne­grea, adică Negreşti. Dacă numele vechi al localităţii ar fi fost Satul Negru, așa cum susțin unii autori, autorităţile l-ar fi tradus prin Feketefalu, la fel ca şi în cazul localităţii Ocoliş. Ipoteza antroponimică se bazează pe faptul că cele două nume de familie invocate sunt frecvente în zona Chioar: 790 de persoane cu numele Negrea (în jud. Maramureş), respectiv 128 de persoane cu numele Negre. Numele de per­soane derivă din adj. negru (< lat. niger, -gra, -grum) cu suf. –ea. Un oiconim frecvent la nivel național, având același etimon, este Negreni (în jud. Argeş, Bacău, Botoşani, Cluj, Gorj, Olt, Sălaj, Teleorman și Vâl­cea), raportat la Negrea (jud. Galaţi).