LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Oncești

Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în de­presiunea Maramu­re­şului, pe valea Izei, între Vadul Izei și Nănești, la 15 kilometri sud-est de Sighet; zonă de deal.

Localităţi com­po­nen­te ale comunei: Onceşti (nu are localități aparținătoare). Prima atestare documentară: 1360 (possessio olachalis Wa­ralia). Po­pulaţie: 1.549 locuitori. Gospodării: 580. Etnii: 1.497 români. Culte: 1.160 ortodocși, 167 penti­costali, 138 greco-catolici, 12 martori ai lui Iehova, 6 baptiști. Dia­lect: subdialect maramu­reşean. Nu­mele comun al locui­to­rilor: on­ceş­tean, -ă, onceşteni, -e / on­ceşteancă, onceştence. Porecla locuitorilor: fa­lă mare; co­uaci; nănaşi. Nume de familie frecvente în localitate: Drăguş, God­ja, Grigor, Iura. Instituții: primărie, școală gimnazială, agenție poștală, farmacie, cămin cultural, aerodrom pentru avioane ușoare și ultraușoare (amenajat rudimentar); Centru Local de Informare și Promovare Turis­tică; pensiuni turistice; biserică greco-catolică (de zid, “Coborârea Spiritului Sfânt”, 1998-2003); Biserică ortodoxă (de zid, “Bunavestire”, 1937); biserică penticostală (1982).

Resurse naturale: curs de apă (râul Iza), fond forestier; culturi pomicole: meri (14 ha), pruni (13 ha); ciuperci comestibile din flora spontană, iz­vor de apă minerală (în nord-estul localităţii: La Borcut). Descoperire arheologică: verigă de aur cu capetele răsucite, în formă de cârlig, descoperită în anii 70 ai secolului XIX (colecția Mihalyi); în anul 1988, cu ocazia săpării unei gropi de mormânt, tot în această localitate a fost descoperit un depozit de spade de bronz. Monumente de arheologie: așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus (punct Pe Corni / Pe Mociră); așezare, Hallstatt, Cultura Gáva (punct Bolteni); fortificație, epoca medievală (punct Cetățeaua); așezare, Latène (punct Cetățeaua), sit arheologic. Monumente comemorative: Monumentul Eroilor căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial (1966), obelisc amplasat lângă biserica ortodoxă; Troița Monument pentru Eroii căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial (2019), amplasată la intrarea în localitate.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1360) possessio olachalis Wa­ralia (îm­preună cu Năneşti şi Valea Porcului), (1405) Vanchukfalua, Van­chikfalva, Van­chok­falua, (1408) Varalya alio nomine Van­chokfalva, (1414) Vanchfalwa, (1427) Wanchyk­falwa, (1434) Wanch­falua, (1459) Wanchwfalwa, (1463) Wan­chakafalwa, (1605) Váncsfalua, (1828) Vancs­falva, Wančičesty, (1851) Ván­csfalu, (1909-1919) Onceşti, Váncs­falva, (1968) Oncești. Evoluția numelui localității: Subcetate, Satul lui Van­cea, Oncești.

Soluții etimo­logice. Majoritatea cercetătorilor susţin că numele localităţii s-a format de la un antroponim Oancea, in­terpretând atestarea (în limba ma­ghiară) Van­chukfalua, prin “Satul lui Oancea”. A. Bunea (1912): “Oancea a întemeiat satul Oncești”; N. Drăganu (1933): din Onciu, Oancea, Onciuc; I. Iordan (1963): din Oancea sau Onciu < Ion; N. Roșca (2004): de la Oancea + suf. –eşti. Iar Al. Filipașcu (1940) iden­tifică un oa­re­care Oancea, fiul lui Lupu Stan, în proprietatea căruia se afla satul la 1360: “După acest Oan­cea comuna şi-a schimbat numele în Onceşti (Varalya alio nomine Van­chkfalva)”. Numele de persoană Oancea derivă din (I)Oana sau (I)Oan + suf. –cea. În judeţul Maramureş sunt 184 de persoane cu acest nume de familie. În schimb, Ștefan Vişovan (2005) susţine că numele sub care satul apare în documente (Van­chukfalua, Vanchikfalva, Vanch­falwa, Wanchfalua) avea semnificaţia de “Satul lui Vancea”; iar “acest Van­cea a fost, fără îndoială, cneazul epo­nim al localităţii”. În țară există și alte localități cu nume identic sau asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Onceşti (în jud. Alba, Ba­cău, Dâmboviţa și Ilfov), Onceştii Vechi (jud. Bacău). Evoluția etimologică: top. Oncești ← n. grup on­ceşti ← n.fam. Oancea sau Vancea (+ suf. –eşti) ← antrop. (I)Oan (+ suf. –cea).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).

 

 

GlasulMM
GlasulMM