LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Pribilești

Sat aparţinător de comuna Satulung, zona Chioar, Zona Me­tro­politană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­calitate situată în depresiunea Baia Mare, pe malul Someşului, între Mo­goşeşti şi Dăneştii Chioarului, la vest de Satulung; zonă de câmpie.

Prima atestare documentară: 1405 (Priby­fal­va). Po­pulaţie: 787 locuitori. Dia­lect: subdialect crişean. Numele comun al locuitorilor: pribilean, -ă, pribileni, -e / pribileancă, pribilence. Porecla locuitorilor: ogari. Nume de familie derivate din numele lo­ca­lităţii: Pribilean, Pribilian (23 per­soane). Perso­na­li­tăţi: Aurel Coza (1892-1978), profesor la Liceul “Gheorghe Șincai” din Baia Mare (1919-1926), custode la Muzeul din Baia Mare, director la Liceul “Vasile Lucaciu” din Carei. Instituții: școală gimnazială, agenție poștală; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1886). Resurse naturale: curs de apă (râul Someș), teren arabil, fânațe, iz­vor de apă minerală (în centrul sa­tului, numit Izvorul din Baltă). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monument istoric: Castelul Teleki (sf. sec. XIX) (obiectiv turistic).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1405) Priby­fal­va, (1424) Pribelfalva, (1566, 1603) Pri­bi­lest, (1750) Pribilesty, (1760) Pribék­falva, (cca. 1800) Pribérfalva, Pribileşti, (1850) Pribilesty, (1854) Pribekfalva, Pri­bileştiea, (1909-1919) Pribileşti, Pribékfalva, (1968) Pribilești. Evoluția numelui localității: Satul lui Pribil, Pribilești.

Soluții etimologice. Referitor la întemeierea localității, legenda spune că “satul Pribilești a fost întemeiat în urma refugiului tinerilor bărbați care erau amenințați să fie prinși cu smâcul și duși la oastea împăratului pe mai mulți ani. Bărbații din zonele limitrofe s-au ascuns în acest ținut mlăștinos, încadrat între râul Măriuș și râul Someș. Reîntoarcerea în așezările de origine nemaifiind posibilă, aceștia au început să își creeze condiții pentru supraviețuire în aceste locuri, prin asanarea bălților”.

Pri­mele variante în care e atestat nu­mele localităţii, datând din secolul al XV-lea – Pribyfalva, Pribelfalva – par a indica o derivare dintr-un antro­ponim Pribel sau Pribil; pentru ca la 1603 să se consemneze deja denu­mirea de Pribileşti. Nici Pribil şi nici Pribilea (acesta din urmă propus de Radu Vasile) nu sunt atestate în Mara­mureş. Însă existenţa unui oiconim cu acelaşi nume în nordul Moldovei (Pribileşti, jud. Vas­lui), dovedeşte existenţa, în trecut, a unui antro­ponim, devenit probabil nume de fa­milie, de forma Prib(u), despre care I. Iordan susţine că este derivat din tema slavă prib-, existentă în antroponimie ca Priboje, Pribin etc. În opinia lui V. Frățilă (2016), radicalul Prib- este răspândit în onomastica sârbă (cf. Priba, Priban, Pribe, Pribil, Pribilo, Pri­bisav, Pribislav etc.). Cu siguran­­ţă, el se găseşte şi în limbile slave de est (ucraineană, rusă); numele slav Pribyl este atestat în pol. Przybyla, ceh. Přibyl, scr. Pribyl.

De remarcat oiconimele din sudul țării: Priboaia, Priboieni (jud. Ar­geş), Priboieşti (jud. Mehedinţi), Priboiu (jud. Dâmboviţa, Ilfov), care dovedesc existența unor antroponime cu tema Priboi. Din aceeaşi temă prib-, cu suf. –il, s-a format şi antroponimul Pribil, aflat la originea denumirii localităţii Pribileşti, după cum o dove­dește atestarea, în Maramureș, a n.fam. Pribilan (1 persoană), Pribilean (16), Pribilian (6).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).