LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Repedea

Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Poienile de sub Munte, la poalele Munţilor Maramureşului, la confluenţa râurilor Repedea cu Ruscova, între satele Ruscova și Poienile de sub Munte, la 29 de kilometri de Vişeul de Sus; zonă de munte.

Localităţi componente ale comunei: Repedea (nu are localități aparținătoare). Prima atestare documentară: 1913 (Oroszkő). Populaţie: 4.716 locuitori. Gospodării: 1.514. Etnii: 4.472 ucraineni, 90 români, 16 romi. Culte: 2.453 ortodocși, 1.729 penticostali, 233 adventiști, 162 creștini pe rit vechi, 4 romano-catolici. Cătune: Lespedea, cătun contopit cu loc. Repedea, atestat documentar în 1954; Plainic (1956). Dialect: subdialect maramureşean (pentru populaţia românească). Numele comun al locuitorilor: repedean, –ă, repedeni, -e / repedeancă, repedenceNume de familie frecvente în localitate: Bejera, Benzar, Cinar, Curac, Hrezdac, Miculaiciuc, Popovici, Tudic. Instituții: primărie, 2 grădinițe (Luh, Lujana II), 5 școli primare, școală gimnazială, liceu tehnologic, bibliotecă comunală (din 1963), ghișeu poștal, cabinet medical, farmacie, serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor, cămin cultural, biserică ortodoxă ucraineană (“Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”); biserică adventistă de ziua a șaptea; biserici penticostale (Repedea nr. 1, Repedea nr. 2 “Betel”).

Resurse naturale: curs de apă (pârâul Rica și afluenții: Kivoaia, Ruscova, Hecica, Michușa, Lespedea, Scorodnei, Hlebkei; ape bogate în păstrăvi și lostrițe), carieră de calcar, fond de vânătoare, pășuni și fânațe (3.500 ha), fond forestier (5.600 ha), livezi (600 ha); fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană, izvoare de apă minerală (pe Valea Tomnatec şi pe versantul drept al Văii Repedea). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Peșteri: (în zona stâncii Moloşnaia) Peştera cu Monezi. Monument comemorativ: Troița Eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial (2003). Arie naturală protejată (de interes naţional): vf. Farcău – Vinderel – Mihailecu (relief glaciar); Poiana cu Narcise Tomnatec-Sehleanu. Manifestări tradiţionale locale: Sărbătoarea narciselor (în ultima duminică din luna mai, în Poiana Narciselor). Târg săptămânal de mărfuri şi animale (marţi).

Originea numelui localității

 Denumiri atestate: (1913) Oroszkő, (1968) Repedea. Soluții etimologice. Numele aşezării provine de la hidronimul Repedea. Acesta din urmă a fost iniţial un determinant al unui substantiv (cel mai posibil: vale). Ulterior, substantivul a devenit subînţeles, iar adjectivul a fost articulat (Valea Repede > Repedea), la fel ca și Aspra (< adj. aspru, aspră) ← Valea Aspră sau Bistra (< adj. ucr. bystryj “iute, repede”) ← Valea Bistra etc. Deşi în zonă se află populaţii compacte de ucraineni, se pare că denumirea hidronimului a fost dată de români. În Maramureşul din dreapta Tisei mai există o localitate cu numele Repedea (în 1457, Rypina), fostă proprietate a familiei voievodale de Bilca; și în județul Vrancea este o localitate cu nume identic. Hidronimul şi oiconimul Repedea (< adj. rom. repede “iute, rapid”) sunt sinonime cu hidronimele şi oiconimele Bistra, Bistrița și Sebeș.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).

 

GlasulMM
GlasulMM