LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Satul Nou de Sus

Sat aparţinător de oraşul Baia-Sprie, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată la 5 kilometri sud-est de Baia Mare, la sud de satul Tăuţii de Sus; zonă de câmpie.

Prima atestare documentară: 1828 (Felsö Újfalu, Satunow Dye Szusz). Sigiliul localității: (sf. sec. al XVIII-lea) Inscripția frontală: SIGILUM COMUNITAS F / ELSO / UYFALU. Câmpul sigiliului este împărțit în două de o apă curgătoare, având în ambele părți câte o stea și un pom fructifer. Populaţie: 1.093 locuitori. Dialect: subdialect crişean. Personalităţi: Vasile Costin (1938-1999), arhiepiscop ortodox; rector al Institutului Teologic Universitar din Bucureşti. Instituții: școală gimnazială, agenție poștală; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Adormirea Maicii Domnului”, 1845). Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe. Monument istoric: Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1775).

Denumiri atestate: (1828) Felsö Újfalu, Satunow Dye Szusz, (1851) Felso Újfalu, (1909-1919) Satu-nou-de-sus, Felsöújfalu, (1968) Satul Nou de Sus. Denumire uzuală în prezent (alta decât cea oficială): Satu Nou de Sus (forma nearticulată este utilizată atât de localnici, cât și de autorități). Soluții etimologice. Cu siguranță, localitatea a fost inițial o colonie de muncitori angajați la exploatările miniere din zonă, întemeiată probabil în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, pe fondul interesului sporit din partea autorităților pentru această activitate economică. 

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).