LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Satulung

Comuna, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Baia Mare, pe valea Bârsăului, între Lăpușel și Șomcuta Mare, la 13 kilometri sud de Baia Mare; zonă de câmpie.

Localităţi componente ale comunei: Arieul de Pădure, Fersig, Finteuşul Mic, Hideaga, Mogoşeşti, Pribileşti, Satulung (reşedinţă). Prima atestare documentară: 1566 (Hosszufalu). Populaţie: 5.837 locuitori (în comună), 1.461 locuitori (în Satulung). Gospodării: 1.927 (în comună). Etnii: 4.382 români, 1.159 romi, 93 maghiari (în comună). Culte: 4.858 ortodocși, 332 penticostali, 114 creștini după Evanghelie, 86 martori ai lui Iehova, 80 reformați, 57 greco-catolici, 40 creștini pe rit vechi, 20 romano-catolici, 24 baptiști, 3 adventiști (în comună). Dialect: subdialect crişean. Nume de familie frecvente în localitate: Buciuman, Dragoş, Mărieş, Mureşan. Personalităţi: Teofil Coste (1908-1978), profesor, pedagog, dirijor și compozitor. ♦ Ioan Buciuman Spiridon (1925-1994), violonist, sculptor în lemn, pictor, director al Căminului Cultural din Satulung (în prezent, acest așezământ de cultură îi poartă numele).

Instituții: primărie, post de poliție rurală, școală gimnazială, bibliotecă comunală (din 1953), ghișeu poștal, cabinet medical, cabinet stomatologic, farmacie, cămin cultural; baze sportive: teren de fotbal (iarbă); biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1899), biserică penticostală (1997). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Bârsău), amenajare piscicolă (Balta Satulung), teren arabil (2.800 ha), pășuni și fânațe (1.600 ha), fond forestier (1.500 ha); culturi pomicole: meri (22 ha), pruni (11 ha). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, gaz, energie electrică). Monumente istorice: Ansamblul castelului Teleki (1740-1780); Castel (1740-1780); Anexe (1740-1780); Parc (1740-1780). Monument comemorativ: Monumentul Eroilor Neamului Românesc (2004).

Denumiri atestate: (1566) Hosszufalu, (1603) Hoszufalva, (1603) Hossufalău, (1607) Hozzufalwa, (1733) Hoszufalu, (1750) Hoszszufalu, (1760) Hosszufalva, (cca. 1800) Hosufalău, (1850) Hosszufaleu, (1854) Hosszufalva, Hosufalău, (1909-1919) Satulung-Chiorean, Kövarhaszszúfalu, (1968) Satulung. Evoluția numelui localității: Satul Lung, Hosufalău, Satulung-Chiorean, Satulung.

 Soluții etimologice. Pentru numele localității, documentele consemnează forma Hosszufalu (= Satul Lung, devenit Satulung, prin aglutinare), preluat de români, înainte de 1600, în forma Hosufalău. “Este o traducere care indică realitatea, deci felul cum este satul: satul lung”, afirmă Radu Vasile (2005). După 1918 s-a revenit la numele românesc al localităţii, spre diferenţă de alte sate din Transilvania care au menţinut suf. –falău (< magh. falu “sat”) în denumirea lor.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).