OFICIAL. Vezi câți maramureșeni sunt atei sau fără religie

Crăciunul este o sărbătoare eminamente religioasă, proclamată ca atare de Biserica creștină, fără să o regăsim în alte religii (islam, iudaism, budism etc.). Însă spiritul Crăciunului depășește cu mult sfera religiei, fapt recunoscut și de liderii Bisericii. Ceea ce creștinismul european nu vrea să recunoască este ascensiunea unui curent care se manifestă prin ignorarea religiei și uneori chiar prin respingerea dogmelor propuse de Biserică. Acest curent a început să se manifeste și în societatea românească, în ultimii ani.

Se spune că Ion Iliescu a pierdut alegerile prezidențiale din 1996, după ce, la confruntarea finală, nu a găsit răspunsul potrivit la întrebarea “Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?” și a recunoscut că este liber-cugetător. “Liber-cugetător înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu”, a punctat decisiv Emil Constantinescu (și a câștigat alegerile).

Ieșind dintr-un regim totalitar, care promova ateismul (în raport cu misticismul) și scotea în afara legii toate cultele religioase (mai puțin Biserica Ortodoxă), poporul român a îmbrățișat întru totul religia, biserica și manifestările religioase publice, în primii ani după Revoluție.

Apoi, după o experiență de câțiva ani într-o țară occidentală, cei care s-au întors acasă nu au mai fost la fel de convinși că religia este o soluție la criza morală a societății românești. Așa au apărut primii atei (cei care neagă divinitatea) și primii agnostici (cei care cred că nu au suficiente argumente pentru a justifica existența sau neexistența lui Dumnezeu), produși ai societății de consum (și nu ai comunismului, cum a fost Ion Iliescu, de exemplu).

O categorie mai aparte sunt cei “fără religie”, adică cei care nu aparțin de un anumit cult sau nu urmează o formă de religie organizată. Aceștia nu sunt atei (și nici agnostici), ci mai degrabă credința lor nu se potrivește cu nici unul din cultele recunoscute oficial (indiferent că vorbim de secte sau religii mondiale).

Potrivit site-ului farareligie.ro, această minoritate reprezintă circa 10% din populația României, analizând un sondaj IRES (efectuat în 2020). Iar în rândul tinerilor (18-35 de ani) persoanele fără o credință religioasă au o pondere de 17%, susțin aceleași surse.

Situația în Maramureș stă un pic diferit, dacă ne raportăm la rezultatele finale ale Recensământului populației din 2021: 0,5%. Mai exact, la o populație de 452.000 de locuitori, în județul Maramureș s-au declarat “fără religie” – 1.428 de persoane, atei – 654 persoane, agnostici – 249. În total, 2.331 de maramureșeni.

Sigur că majoritatea locuiesc în localitățile urbane din județ (cei mai mulți în Baia Mare, apoi în Sighet, Baia Sprie, Tăuții Măgherăuși, Seini), dar și în comunele limitrofe (Recea, Săcălășeni etc).

În raport cu recensământul anterior (2011), populația din această categorie a crescut. Ce va fi peste un deceniu, depinde de modul cum se poziționează Biserica față de criza morală prin care trece societatea. Conservatorismul, în acestă chestiune, nu pare a fi de bun augur, iar de reformism Bisericile (ortodoxe și catolice) nici nu vor să audă. În aceste condiții, rezultatele recensământului din 2031 par a fi previzibile.

Dorin ȘTEF

(Foto: arhiva Glasul)