RELIGIE. Mănăstirea cu numărul 41 din Episcopia Maramureșului și Sătmarului apare la Șomcuta Mare

Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, weekend-ul trecut, slujba de punere a pietrei de temelie pentru un nou aşezământ monahal în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi a bisericii din lemn a acestuia, cel cu numărul 41.

Este vorba despre Schitul cu hramurile „Buna Vestire” şi „Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei” din Şomcuta Mare, Protopopiatul Chioar, în anul în care oraşul împlineşte 665 de ani de la atestarea ducumentară (1358). Era de așteptat ca la eveniment să participe un însemnat număr de credincioşi şi toţi preoţii din Protoieria Crhioarului, în frunte cu protoiereul Ciprian Coza.

„Schitul care se va înălţa este aşezat într-o zonă mirifică, cu vedere spre Ţara Chioarului, într-o fostă livadă, teren donat de familia preoţilor Marius Lazăr senior, consilier eparhial onorific, vrednic de pomenire, şi junior, slujitor la Baia Mare.

Este o zi istorică pentru monahismul din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pentru că, iată, Dumnezeu a hotărât şi a venit momentul în care reînviem o veche vatră monahală a Ortodoxiei maramureşene”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

Episcopia Maramureșului și Sătmarului precizează, într-un comunicat de presă, că:

„Se pare că mănăstirea de la Şomcuta Mare a fost ctitorie a familiei voievodale a Drăgoşeştilor, deci putem să mergem în secolul al XIV-lea, 1391, soră cu Mănăstirea Peri, soră cu Mănăstirea Bârsana. Cert este faptul că pe la 1600 şi ceva, deci în secolul al XVII-lea, această mănăstire a existat, apare într-o hartă topografică făcută pentru prima dată din ordinul împărătesei Maria Tereza, pe la 1676, prima hartă topografică, apare mănăstirea de la Şomcuta. Şi apoi avem alte dovezi în care se spune în istorie că aicea a fost găzduit, la această mănăstire, Toma Cantacuzino, care a fost văr cu Matei Cantacuzino şi cu Constantin Brâncoveanu, deci familie voievodală, familie nobiliară, şi a lăsat un disc pe care se săvârşeşte Sfânta Proscomidie. Au trecut 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei, n-am reuşit să reactivăm această mănăstire, a venit momentul, pentru că au venit persoanele”.

Va fi mănăstire de călugăriţe, fiindcă „Chioarul n-a avut o mănăstire. Este prima mănăstire pe Chioarul nobil, pe Cetatea Chioarului, lângă Cetatea de Piatră, şi sunt fericit să facem acest moment. Am înfiinţat multe mănăstiri. 40 de mănăstiri şi schituri. Sunt de-a dreptul fericit să punem acest început, care va veghea asupra Cetăţii Chioarului şi mai ales asupra oraşului Şomcuta Mare, de unde atât mănăstirea va binecuvânta Cetatea cu Crucea, cât şi credincioşii vor privi spre acest loc unde, momentan, facem o bisericuţă de lemn, dar vom face o mănăstire de zid, brâncovenească, cu biserică de zid, cu tot ce ţine de o mănăstire adevărată românească şi brâncovenească. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, precizează Episcopia Maramureșului și Sătmarului.

Egumena schitului este Monahia Paisia Semeni, absolventă de informatică, ajutată de Maica Nectaria.

A fost sfinţit locul de mănăstire, scris pe o placă de granit – 28 mai 2023, respectiv o Sfântă Cruce pe care scrie „Loc sfinţit pentru mănăstire”. În plus a fost pusă şi piatra de temelie pentru biserica de lemn cu hramurile „Buna Vestire” şi „Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina”, scris pe o placă de granit, biserică care va fi ridicată de Părintele Toader Bârsan din Bârsana.

Ana-Maria HOJDA

(Credit foto: Episcopia Maramureșului si Sătmarului/Facebook)