SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI LA SÂN. Cele mai frecvente mituri ale alăptării

După multe decenii, alăptarea cu lapte matern continuă să ridice semne de întrebare, iar dezbaterea miturilor este necesară pentru a putea susține actul natural de alimentație  şi ataşamentul față de copil. Iubirea necondiționată oferită nou născutului este mai presus de orice în lume.

Odată cu naşterea bebeluşului, mămicile trăiesc un sentiment de fericire maximă şi spaimă de cum se vor descurca cu copilul. Pentru iniţierea lactaţiei şi menţinerea secreţiei suficiente de lapte matern sunt importante reflexele  fiziologice materne (de oxitocină şi prolactină), cât şi  ale nou-născutului (de sugere, de înghiţire). Vom dezbate cele mai frecvente mituri întâlnite în practica medicală :

Mitul 1: “Nu am lapte”.  Este cea mai frecventă  frază întâlnită la vizita pe secția nou născuților, iar îndrumarea noastră este de a avea răbdare şi de a ataşa cât mai frecvent la sân copilul, deoarece în primele zile este format  colostrul (lichidul alb-gălbui, plin de nutrienți), iar abia din ziua aproximativ 3-4 se formează laptele. Stomacul nou născutului în prima zi de viață e mic , astfel 5-10 ml sunt suficienți.

Mitul 2: “Alăptatul doare”. Datorită ataşamentului incorect la sân pot aparea ragade, care sunt dureroase, iar pentru prevenirea lor e necesară poziționarea corectă. Dacă simțiți durere este un semn că prinderea nu este corectă. Pentru a preveni infecțiile sfârcurilor e necesar de a menține igiena şi de aplicat creme hidratante.

Mitul 3: “Bebeluşul refuză sânul”. Reflexul de sugere e înnăscut la nou născuții sănătoşi, astfel trebuie de încercat de oferit  sânul când bebelușul este calm sau adormiț. Se poate de asemenea de folosit o poziție diferită sau un mediu mai relaxant.

Mitul 4: “Nu se satură cu laptele de la sân”.  Agitația si plânsul copilului nu presupune lapte insuficient, pot exista si alte cauze (suprastimulare, oboseală, dureri de burtică).  Alăptarea frecventă va stimula secreția de lapte. E necesar  ca mama să rămână calmă, hidratată și să aibă o dietă echilibrată.

Mitul 5: “Laptele matern nu este suficient de nutritiv”. Laptele matern conține toți nutrienții esențiali de care are nevoie un bebeluș în primele 6 luni de viață.

Mitul 6: “Am sâni mici și nu pot produce suficient lapte”. Dimensiunea sânilor nu determină capacitatea de a produce lapte. Fiecare mamă poate produce cantitatea necesară de lapte.

Mitul 7: “ Am născut prin cezariană şi nu pot alapta”. Mamele pot alăpta cu succes după o naștere prin cezariană; secretul e în ataşarea precoce la sân şi o poziție confortabilă pentru ambii.

Mitul 8: “Laptele praf este la fel de bun ca laptele matern.” Laptele matern oferă anticorpi și protecție unică care nu pot fi replicate de formula artificială.

Mitul 9: “Primesc medicamente și nu pot alăpta”. Întradevăr, sunt medicamente care sunt contraindicate în alăptare, dar sunt multe  alte medicamente compatibile sau cu risc scăzut  pentru copil. Aici se pune prioritate pe beneficiile materne şi ale copilului şi e necesar de consultat un medic care poate îndruma paşii următori.

Mitul 10: “Alăptarea nu este importantă după 6 luni”. Organizația Mondială a Sănătății recomandă continuarea alăptării până la doi ani sau mai mult, în paralel cu hrana solidă, datorită beneficiilor continue asupra sănătății.

Mitul 11: “Am sânii umflați cu lapte şi  sunt duri”.  Pentru decongestionarea sânilor e necesară alăptarea frecventă pentru a preveni acumularea. Se pot folosi comprese calde înainte de alaptare şi rece după.

Mitul 12: “ Mi se vor lăsa sânii“.  Alăptarea nu afectează frumusețea, ci poate crea o legătură emoțională profundă între mamă și copil. Mai degrabă fluctuațiile în greutate şi hormonale pot modifica forma sânilor.

Mitul 13: “Mai bine suge (mănâncă) cu biberonul”. Datorită jetului mai mare din tetină, la bebeluş apare sațietatea mai repede decât la cel alăptat. Copilul ataşat la sân depune un efort mai mare muscular de a trage şi oboseşte repede, astfel poate prefera varianta mai uşoară.

Mitul 14: “Dacă îi dau lapte praf, doarme mai bine”. Lapte praf se digeră mai greu şi oferă o sațietate pe mai mult timp decât laptele matern care se digera mai repede, astfel nou născuții cer mai frecvent mâncare.

Mitul 15: “Dacă alăptez, nu pot rămâne însărcinată”. Alăptatul nu este o metodă sigură de contracepție, chiar dacă lipseşte menstruația, poate apărea şi o sarcină.

Mitul 16: “Dacă beau bere, am mai mult lapte”. Consumul de alcool în timpul alăptării reduce cantitatea şi calitatea laptelui matern, care poate afecta bebeluşul.

Astfel, alăptatul e un proces intim ce necesită răbdare şi iubire. Aplicarea cât mai frecventă la sân, la cerere,  inclusiv şi noaptea; aflarea mamei alături, în aceeaşi încăpere cu copilul, un contact fizic strâns şi permanent (piele la piele) imediat după naştere; alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă  duce la o dezvoltare armonioasă a nou născutului. Menținerea unei diete echilibrate şi variate, implicarea partenerului, crearea unui mediu confortabil şi relaxant sunt importante pentru starea psiho-emoțională a mamei, iar ea trebuie sa fie  deschisă la diferite tehnici de alăptare și ajustări, astfel încât să descopere ce funcționează cel mai bine pentru ea și bebelușul său.
Celebrarea fiecărei mici reuşite duce la o legătură armonioasă între mamă şi copil.

Colectivul Secției de Neonatologie – Spitalul Județean de Urgență  Baia Mare

(Sursa foto : endeavour.edu.au )