SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A ALIMENTAȚIEI LA SÂN. Contraindicațiile alăptării
Cu toate că laptele matern este alimentul ideal pentru nou născut și sugar până la vârsta de 4-6 luni, există anumite condiții medicale care contraindică procesul de alăptare.
Astăzi vom vorbi despre situațiile în care alăptarea este contraindicată, fie din motive materne, fie neonatale.
Din partea nou nascutului:
Galactozemie (imposibilitatea metabolizării galactozei, ceea ce determină acumularea de glucoză 1 – fosfat la nivelul ficatului, creierului, rinichilor);
Deficit congenital de lactoză;
Boala urinilor cu miros de sirop de arțar (imposibilitatea metabolizării anumitor aminoacizi și acumularea acestora în țesuturi);
Fenilcetonurie (boală metabolică inclusă în Programul Național de Screening Neonatal);
Din partea mamei:
– Chimioterapie sau radioterapie pentru afecțiunile neoplazice;
– Consum matern de droguri recreaționale: cocaina, canabis etc.
– Utilizarea de izotopi radioactivi în scop diagnostic sau terapeutic;
– Ingestia de alcool peste 0.5 g/kgc/zi;
– Infecții materne: HIV, HTLV, TBC activ, Herpes simplex cu leziuni active la nivelul sânului, HVB cu viremie prezentă >10*6 copii/ml (în absența vaccinării și imunoprofilaxiei) și când există ragade mamelonare.
Nicotina scade producția de lapte, îi schimbă gustul și este asociată cu un risc crescut de infecții respiratorii la nou născut și sugar. Alte efecte ale nicotinei asupra organismului nou născutului sunt: colici, iritabilitate, episoade de apnee.
Alcoolul în cantitai crescute > 0.5 g/kgc/zi scade productia de lapte, întârzie instalarea lactației și poate produce pe termen scurt letargie, iritabilitate, iar pe termen lung dezvoltare precară a achizițiilor psiho-motorii. Cu alte cuvinte nu ne va fi de ajutor „să bem bere pentru a ne porni laptele”.
Se recomandă evitarea alăptarii pentru 2 ore sau chiar mai mult, după ingestia de alcool, pentru a minimiza concentrația alcoolului în lapte.
Cafeina este transferată rapid în laptele de mama, iar în doze mari produce la sugari tremuraturi și agitație. Este de asemenea asociată cu un risc crescut pentru Sindromul de moarte subită a sugarului.
Ne-am dori să acordăm o atenție mărită hepatitelor virale.
Hepatita virală B are o prevalență de 4.4% în țara nostră, fiind pe o traiectorie ascendentă, conform datelor statistice din 2022, ceea ce ne încadrează ca zonă cu prevalență intermediară. Cel mai bun mod de a preveni hepatita B este vaccinarea. În România, vaccinul împotriva hepatitei B este inclus în Programul Național de Vacinare.
Medicul neonatolog / pediatru îi va administra copilului imediat după naștere (în primele 12-24 de ore) o combinație de Imunoglobuline (anticorpi) împotriva virusului hepatitei B și va efectua prima doză de vaccin, care trebuie urmată de alte 3 doze, la 2, 4 și respectiv 11 luni, conform Calendarului național de vaccinare. După ce seria de vaccinări este completă, copilul va fi testat pentru a se măsura nivelul de anticorpi Anti Hbs, care au fost produși ca urmare a vaccinului și care asigură protecția.
Prin urmare, chiar și mama purtătoare de virus hepatitic B poate alăpta dacă viremia ei este mică, iar nou născutul este vaccinat și imunizat corespunzător.
Hepatita virală C are un risc mai scăzut de transmitere de la mamă la copil prin intermediul alăptarii, față de hepatita virală B. Riscul variază în funcție de cât de mult virus (viremia) exista în sângele mamei și dacă mama are coinfecție cu HIV.
Subliniem încă o dată importanța unei dispensarizări corecte și complete în perioada sarcinii, precum și respectarea schemei de vaccinare prevăzute în Programul Național de Vaccinare.
Colectivul Secției de Neonatologie – Spitalul Județean de Urgență Baia Mare
(Credit Foto: Regina Maria)
