STUDIU. Accesul femeilor la puterea politică este limitat

Democrația nu e  poezie pe care o memorezi și o redai apoi în fața unei asistențe, pentru a primi o notă care să certifice abilitățile tale de memorare (și poate de interpretare). Democrația are nevoie de antrenament. Ea trebuie exersată o generație, două, trei… până ce face parte din cultura unei nații.

Alina Gîrbea (USR), co-fondatoarea proiectului „Femei în politică”, a declarat într-o conferință de presă desfășurată recent în Baia Mare, că doar 20% din aleșii locali și parlamentari din România sunt femei, în condițiile în care, din punct de vedere statistic, numărul femeilor este mai mare decât al bărbaților (cu un procent, e adevărat).

România ocupă ultimele locuri în Europa

Potrivit studiului Reprezentarea femeilor în politica românească, realizat de Expert Forum și Fundația Friedrich Naumann – România (și pus la dispoziția redacției de Alina Gîrbea), reprezentarea femeilor în politică a devenit în ultima decadă o prioritate a Uniunii Europene și o temă importantă a agendei publice în cadrul familiei statelor europene. Cu toate acestea, România ocupă ultimele locuri în indexul echității de gen în țările UE. Cu alte cuvinte, reprezentarea femeilor în parlament, în guvern sau în consiliile locale situează țara noastră în vecinătatea unor state fără tradiții democratice robuste, cu regimuri hibride sau autoritare.

Sub regimul comunist

Reprezentarea femeilor în forul legislativ este marcată de experiența istorică a regimului comunist, care, la nivelul aparențelor, s-a dorit a fi o ideologie egalitară, de emancipare a femeilor. Astfel, reprezentarea lor în Marea Adunare Națională a fost, începând cu anii 1980, de peste 30%, aproape dublă faţă de parlamentul actual.

Această participare de fațadă nu trebuie să oculteze relațiile de putere reale în sistemele comuniste: pe măsură ce creştea nivelul de reprezentare a femeilor la nivel legislativ sau la nivelul consiliilor și funcțiilor locale, unde puterea reală era mică, în paralel Comitetul Central al PCR, instanța de facto a exercitării puterii comuniste, devenea un monopol exclusiv al bărbaților.

După primele alegeri libere post-comuniste, prezența femeilor în Parlamentul României a oscilat, pe un trend lent crescător între 0,8% (Senatul României, în prima legislatură, avea o singură femeie) și 19%, după alegerile din 2020.

Ținta este de 50% femei și 50% bărbați în politică

Anul 2024 va fi unul extrem de intens din punct de vedere electoral pentru toate partidele, în care se vor suprapune patru serii de alegeri, respectiv cele la nivel local, parlamentar, europarlamentar și alegeri pentru președinția statului. Așa cum s-a menționat deja, Comisia Europeană a asumat obiectivul unei reprezentări paritare de gen pentru Parlamentul Europei, ținta fiind un procent de 50% femei și 50% bărbați. Acest indicator de rezultat nu poate fi impus statelor-membre, însă este de anticipat că CE va folosi toate pârghiile pentru a determina partidele să propună liste paritare de gen, sau cel puțin cu cote voluntare de partid, astfel încât acest obiectiv să nu fie compromis.