ASUAJU DE SUS. De la Târgul cepselor la Târgul cepelor

Dorind să păstreze o tradiție ancestrală a Țării Codrului, Consiliul Județean Maramureș, Primăria, Consiliul Local Asuaju de Sus și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ‘Liviu Borlan” Maramureș, au organizat ediția cu numărul LIII, a „Targului cepelor” la Asuaju de Sus.

Din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ‘Liviu Borlan” (manager Lucian Iluț), au participat Corina Isabella Csiszar, care a fost și prezentatoarea acestui eveniment și Florin Avram care a imortalizat cele mai importante momente, prin fotografii.

Târgul cepelor s-a impus întotdeauna prin unicitate, vechime și numărul mare de participanți. Alături de „Targul fetelor de pe muntele Găina”, stă mărturie prin vremuri a unei vechi tradiții folclorice. Înainte de Primul Război Mondial i se spunea „Targul cepselor”, cepsele fiind podoabele cumpărate de la negustorii evrei și purtate la găteala capului tinerelor fete, în zilele de sărbătoare. Fata purta întotdeauna capul descoperit, iar cepsele aveau un rol central. Sărbătorii a ajuns să i se spună „Targul cepelor”, această schimbare fiind pusă ori în legătură cu vedeta toamnei, ceapa, ori cu faptul că termenul de „cepsă” ieșise din limbajul uzual.

Fie că e Targul cepselor sau al cepelor, manifestarea rămâne cea mai grăitoare mărturie a legăturii tradiționale dintre satele situate de o parte și de alta a Culmei Codrului. Dansul înseamnă limbaj. Și oare ce este această febră în stare să cuprindă și să agite până la frenezie orice creatură, dacă nu manifestarea explozivă a instinctului vieții?

Și în acest joc frenetic au vibrat ieri lăpușeni, codreni, chioreni și maramureșeni în costumele lor autentice. Din partea instituției noastre au participat ansamblurile „Doina Lăpușului” din Lăpuș, Florile Cosăului” din Sârbi, „Cununa Chioarului” din Satulung, „Horitoarele din Ieud” și „Codrișorul” din Asuaju de Sus.

Corina Isabella Csiszar

(Credit Foto: Florin Avram)