Despre pensii, cu dragoste…
Chestiunea pensiilor va fi mereu un subiect de interes pentru majoritatea cetățenilor, dar și o problemă spinoasă pe agenda tuturor politicienilor. Explicația e simplă: românii ies la pensie în jurul vârstei de 60 de ani și au o speranță de viață de încă 10-15 ani. Un nivel scăzut al pensiei înseamnă disponibilități financiare reduse pentru subzistență și achiziția medicamentelor (la care majoritatea se abonează după o anumită vârstă, dacă s-au lăsat pradă exceselor de-a lungul vieții). Politicienii, la rândul lor, văd problema din perspectiva bazinului electoral pe care îl reprezintă pensionarii (votanți disciplinați), dar și a efortului financiar (cenzurat adesea de comisiile europene) ce îl presupune orice majorare a punctului de pensie.
În România anului de grație 2023, tensiunile sunt maxime în această chestiune, în condițiile în care se apropie vertiginos de pensie primul contingent de “decreței” (nu are rost să reluăm toate disputele iscate de utilizarea acestei noțiuni, provocate de ministrul Muncii din Cabinetul Ciucă). Statisticienii și analiștii economici țipă din rărunchi că dezastrul sistemului public de pensii este aproape, dacă guvenanții nu intervin cu măsuri concrete, în timp ce politicienii din arcul guvernamental se străduiesc să îi tempereze pe “recalcitranți”, spunând că problema nu există: “Au mai fost cazuri în România când au fost pensionari mai mulți în plată decât salariați și n-a fost nicio problemă. Văd tot felul de analiști care fac tot felul de analize și vin cu tot felul de fatalisme și, gata, se închide România, se închide țara. Dar eu cred că cetățenii de rând ai acestei țări se așteaptă de la acești mari analiști (…) să vină și cu soluții. Este ușor să spunem [că], peste 50 de ani, când nu ne poate verifica nimeni, va fi dezastru…”, a afirmat, zilele trecute, ministrul Marius Budăi, la postul național de radio.
Se impun câteva precizări. În primul rând, acel eveniment social de mare impact nu va avea loc peste cinci decenii, ci mult mai curând: la finalul următorului mandat electoral. În al doilea rând, el îi va impacta absolut pe toți cetățenii acestei țări, pentru că, printre soluțiile (pe care le pretinde onor ministru) este creșterea contribuției la fondul de asigurări sociale (CAS), în prezent, în cuantum de 25%. A doua măsură logică ar fi creșterea vârstei de pensionare. Presupunem că ministrul Budăi cunoaște cele două soluții și mai presupunem că nu le agrează din pricina nepopularității lor în rândul electoratului. Și așteaptă altceva. Din partea “analiștilor”. În speranța că ei, politicienii, vor ieși basma curată. Deșarte iluzii. Ieșirile violente în spațiul public trădează o tensiune pe care nu o mai pot ține în frâu. Românilor nu le mai rămâne decât să facă ce-au făcut dintotdeauna: să se descurce pe cont propriu, fără să mai aștepte mila statului.
Dorin ȘTEF
