LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Bozânta Mare

Bozânta Mare. Sat aparţinător de oraşul Tăuţii-Măgherăuş, zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată în depresiunea Baia Mare, pe malul râului Lăpuş, la 3 ki­lometri sud-vest de Tăuţii-Mă­ghe­răuş (capăt de drum); zonă de câmpie (alt. 567 m).

Prima atestare documentară:1383 (Bozytha). Populaţie: 567 locuitori. Dialect:sub­dialect crişean. Nu­mele comun al locuitorilor: bozântean, -ă, bo­zân­teni, -e / bozânteancă, bozântence. Nume de familie derivate din nu­mele localităţii:Bozântan, Bozăntan (217 persoane). Nume de familie frecvente în localitate:Gaie, Ghişe, Mi­clăuş, Mihuţ, Şomcutean. Instituții: grădiniță (înv. preșcolar), cămin cultural, biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Nicolae”, 1910). Resurse naturale: teren arabil, fânațe. Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monument istoric: Cruce în memoria Eroilor căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial (1935-1980).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1383) Bozytha, (1405) Bo­zincha, (1410) Buzyntha, (1424) Bo­zon­tha, (1475) Bozonhta, (1750) Nagy Bo­zinta, (1760) O-Bozinta, (1800) Bozinta Mare, (1839) Oláh-Bozonta, Olah-Bozinta, Nagy Bozonta, Bozonta Mare, (1854) Oláh-Bozonta, Bozinta Mare, (1913) Nagy­bozinta, (1909-1919) Bozinta-mare, Óbozinta, (1968) Bozânta Mare. Evoluția numelui localității: Bozânta, Bozânta Românească, Bozânta Mare.

Soluții etimologice. Etimologie incertă. O ipoteză ar fi ca numele localității să provină dintr-un antroponim de forma *Bozin (devenit Bozân, ca efect al rostirii dialectale) sau Boza, Bozea, derivat din tema boz– < apelativul boz, boji “plantă ebacee cu miros neplăcut” (Sambucus ebulus), de origine slavă (cf. ucr. bozŭ). Puțin probabilă derivarea directă din limba ucraineană. De altfel, N.A. Con­stantinescu (1963) admite că din aceeaşi temă derivă numele de familie Boz, Boza (atestate în Maramureş şi Bucovina), dar și Bozan, Bozie, Boziu, Bozău. La numele *Bozin s-a adăugat sufixul magh. -t, care indică posesia (la fel ca la Tohat, de exemplu) + suf. top. -a, de unde a rezultat top. Bozinta. Sau, mai e posibil ca la bază să fie un microtoponim local preexistent, în condițiile în care, potrivit tradiției, vatra satului s-a aflat în locul numit Bozânțele (“astăzi, pe acel loc, se află pista aeroportului Baia Mare”), derivat din apelativul bozânțea (< boz). Strămutarea satului în locul actual s-a făcut din pricina deselor revărsări ale râului Băița. În­cepând cu mijlocul secolul al XVII-lea, numele satului devine Bozânta Mare, determinantul fiind adăugat pentru a se diferenţia de cealaltă localitate cu acelaşi nume (Bozânta Mică).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).

GlasulMM
GlasulMM