LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Breb

Breb. Sat aparţinător de comuna Ocna-Şugatag, zona Mara-Cosău, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­­calitate situată sub Gutâi, în zona Mara-Cosău, la 4 kilometri sud de Ocna-Şugatag şi 3 kilometri nord-vest de Budeşti (capăt de drum); zonă de deal (alt. 501 m).

Prima atestare documentară:1360 (Hód­pa­tak­falwa, villa olachalis Hat­pa­tokfalva). Populaţie:1.098 locuitori. Dialect:sub­dialect mara­mureşean. Numele co­mun al lo­cui­torilor: bre­ban, -ă, brebeni, -e / bre­bancă, bre­bence. Porecla locui­torilor: guşaţi. Nume de familie derivate din numele localităţii: Breban (866 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Ho­tea, Petran, Tepei, Vişovan. Instituții: cămin cultural, școală gimnazială, biserică ortodoxă (de zid, “Sfânta Treime”, 1981); biserica monument (“Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1531) se află în custodia parohiei ortodoxe; parohie greco-catolică (1990) (fără biserică parohială). Resurse naturale: teren arabil, livezi, fânațe, fond forestier, izvor de apă mi­ne­rală (pe Valea Breboaia: Izvorul Olga). Arie na­turală pro­tejată (de interes naţional): Lacul Morărenilor. Monumente istorice: Casa parohială ortodoxă (sec. XVIII); Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XVI). Microstaţiune balneară sezonieră, de interes local: Băile de la Breb. Obiective turistice: satul Breb; casele prințului moștenitor al Marii Britanii, Charles; Creasta Cocoșului.

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1360) Hód­pa­tak­falwa, villa olachalis Hatpatokfalva, (1364) Hod­pataky, (1452) Hoth­pathaka, (1452) Hothpathak, (1469) Hothpathaka, (1517) Hathpathok, (1715) Bréb, (1720) Breeb, (1828, 1851) Bréb, (1909-1919) Breb, Bréb, (1968) Breb. Evoluția numelui localității: Satul Valea Brebilor, Valea Brebilor, Breb.

Soluții etimologice.Numele localităţii provine de la hidronimul Valea Brebilor, după numele pârâului din zonă. Pe tot parcursul Evului Mediu, autorităţile au utilizat, în do­cumente, denumirea Satul Valea Brebilor sau Valea Brebilor, în tra­ducere maghiară. Abia în­cepând cu anul 1715 satul e numit în varianta rom. Breb, toponimul fiind derivat, evident, din ape­lativul breb “animal rozător; castor” (Castor fiber) (< sl. bebrŭ sau din vsl. bibrŭ, *bebrŭ; termenul ar putea aparţine stratului i.-e., cf. rus. bobr, germ. Biber, lat. brebus).

Autorii unui studiu de geografie dedicat Maramureșului, realizat în peri­oada interbelică, afirmă: “Brebul (pârâul) se zice că a fost odinioară populat cu castori, de aici numele de Brebi”. Istoricul Al. Filipașcu (1940) preia această informație și admite că localitatea este “numită astfel din cauza numărului mare de castori ce trăiau acolo pe vremuri”. Tot despre populația de castori “care a trăit în lacurile Tăul Morărenilor și Chendroaiei de pe raza satului” vorbește și P. Bilțiu (2013). Mai puţin probabilă o derivare dintr-un antroponim (Breb sau Brebu).

În țară mai există și alte localități cu nume identic sau asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Brebi (jud. Sălaj), Brebu (sat în jud. Bacău și Caraş-Severin), Bre­bu-Megieşesc (jud. Pra­hova), Brebu Mânăstirei (jud. Prahova), Brebu Nou (jud. Ca­raş-Severin).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).