LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Crăciunești

Sat aparţinător de comuna Bocicoiul Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Tisa, Bocicoiul Mare și Rona de Jos, pe ma­lul Tisei, la graniţa cu Ucraina, la 6 kilometri nord de Bocicoiul Mare; zonă de deal.

Prima atestare documentară:1385 (Karachon­falwa). Populaţie: 1.331 lo­cuitori. Etnii:Lo­calitate cu populaţie preponderent de etnie u­crai­neană. Dialect:sub­­dialect maramureşean (pentru populaţia românească). Nu­mele comun al locuitorilor: crăciu­neş­tean, -ă, crăciuneşteni, -e, (cră­ciu­nean) / crăciu­neş­teancă, cră­ciu­neş­tence, (crăciuneancă). Nume de familie frecvente în localitate:Boi­ciuc, Lauruc, Moisuc, Popovici. Personalităţi: Ioan Marușciac (1925-1987), profesor universitar, matema­tician, autor al lucrării Metode de rezolvare a problemelor de programare neliniară (1973), premiată de Academia Română. ♦ Dumitru Marusciac (n. 1930), profesor universitar (specialitate Construcții Civile) la Universitatea din Cluj Napoca. ♦ Dumitru Horvath (1937-2002), lingvist, doctor în filologie cu teza Graiul ucrainean din Crăciunești și Tisa – județul Maramureș (1978). ♦ Ioan Pițura (n. 1947), preot, vicar general al Vicariatului Ortodox Ucrainean din România.

Instituții: școală gimnazială, farmacie, dispensar veterinar, cămin cultural, biserică greco-catolică ucraineană (de zid, “Preasfânta Treime”, 2015), biserică penticostală (2021). Resurse naturale: teren arabil, fond forestier, depozit de argilă; izvor de apă mine­rală (pe versantul stâng al râului Tisa, în locul numit Sub Dâmb). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monumente de arheologie: așezare, sec. VI (punct La Mohelcă, lângă Halta CF). Microstaţiune balneară sezonieră, de interes local: Băile evreieşti de la Crăciuneşti (Stabilimentul de sub Dâmb).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1385) Karachon­falwa, (1411) Gra­chonfalwa, (1418) Ka­rachonfalwa, (1442) poss. walachalis Karachon­falua, (1473) Karacsonyfalva, (1480) Karacsonfalva, (1600) Kasrachion­fa­lua, (1715) Karácsonfalva, (1828) Ka­rát­sonfalva, Kraciunow, (1851) Kará­csonfalvas, (1913) Tisza­kará­cso­ny­fal­va, (1909-1919) Cră­ciuneşti, Tiszakarácsonyfalva, (1968) Crăciunești. Evoluția numelui localității: Satul lui Crăciun, Tisa-Crăciunești, Crăciunești.

Soluții etimologice.Numele localităţii derivă dintr-un antroponim Crăciun, posibil întemeietor al satului. Istoricul Radu Popa (1970) identifică în documente “un Stanizlaw filius Krachun, ca om al regelui la 1360, care face parte din familia cnezilor din Crăciuneşti”. Şi în prezent, numele de familie Crăciun este frecvent în judeţul Maramureş: 607 persoane cu numele Crăciun, respectiv 150 de persoane cu numele Craciun.

Antroponimul derivă din apelativul crăciun “substantiv personificat în folclor”, devenit personaj mitic înfăţişat ca un moş bun. Mai semnifică numele unei săr­bători religioase de factură creş­tină, care aniversează naş­terea lui Iisus Cristos, pe 25 decembrie. Eti­mo­logia apelativului crăciun este destul de controversată: după unele surse, ar deriva din lat. creationem “procreaţie”; alți filologi propun cu prudență derivarea din lat. creatio, –onis “naştere”. În schimb, V. Kernbach e de părere că la bază ar putea sta lat. calatio, cu sensul de «con­vocare»: “La romani funcţiona tra­diţia convocării (calatio) de către preoţi, la înce­putul lunii (zi-întâi), a enoriaşilor, pentru co­mu­nicarea zile­lor festive ale lunii în curs; la fel se proceda pentru alte sărbători spe­ciale, cum erau ritualurile mi­thraice de la 25 de­cembrie”. Același cercetător al miturilor amintește de termenul albanez kërcun, iniţial cu sensul de «lemn, ciot, buturugă», apoi «bu­tu­ruga lui Crăciun», precizând că “mai multe po­poare creştine practică datina de a pune pe foc, în seara de Crăciun, o buturugă ce tre­buie să ardă toată noaptea”. Probabil cuvânt autohton.

De menționat că, în țară, există și alte localități cu nume identic sau asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Crăciunei (jud. Olt), Crăciunel (jud. Harghita), Crăciuneşti (jud. Dâmboviţa, Hunedoara, Mureş și Vaslui).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).