LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Crasna Vișeului

Sat aparţinător de comuna Bistra, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate si­tuată pe valea Vişeului, la confluenţa pârâului Frumuşeaua cu râul Vişeu, la nord-est de Petrova (capăt de drum); zonă de munte.

Atestarea docu­men­tară:1913 (Petrovakraszna). Cătune: Hodea, cătun contopit cu Crasna Vişeului, atestat documentar în 1954; Frihoret de Jos, Frihoret de Sus (1956); Maidan (1965). Populaţie:1.666 locuitori. Etnii:Localitate cu populaţie pre­pon­derent de etnie ucraineană. Dia­lect:subdialect maramureşean (pen­tru popu­laţia românească); grai huţul (pentru populaţia ucraineană, ma­joritară). Numele comun al locui­to­rilor: crăsnean, -ă, crăsneni, -e / crăs­neancă, crăs­nence. Nume de familie derivate din numele loca­li­tăţii: Crăsneanu (3 per­soane).

Instituții: grădiniță (Maidan), 2 școli primare (Lunci, Hrihoret de Jos), 2 școli gimnaziale, cămin cultural; biserică ortodoxă ucraineană, biserică adventistă de ziua a șaptea. Resurse naturale: curs de apă (pârâul Frumușeaua), fond forestier, fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană, amenajare piscicolă (păstrăvăria Moara din Deal); izvoare de apă minerală (pe pârâul Tom­na­tec, spre Valea Fru­muşeaua). Alte resurse: conexiune internet, semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Monument comemorativ: Monumentul Eroilor (reprezentat de o stâncă din calcar; amplasat în parcul din centrul satului).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1913) Petrovakraszna, (1968) Crasna Vişeului. Evoluția numelui localității: Crasna Petrovei, Crasna Vișeului.

Soluții etimologice. Populaţia de origine ruteană care a întemeiat această aşezare (probabil spre sfârşitul se­colului al XVIII-lea), făcând parte din al treilea val de ucraineni ce au migrat spre Maramureş, au denumit lo­ca­litatea după numele pârâului Fru­mu­şeaua (­redenumit, ulterior, Crasna), afluent al râului Vişeu, la confluenţa cărora s-a aşezat vatra noului sat. Valea Frumușaua îşi are iz­voarele în Munţii Pop Ivan, res­pectiv Şerban-Topolev-Polonica și își trage numele de la Muntele Frumos (azi, Muntele Șerban).

Hi­dro­nimul Crasna derivă din apelativul crasna “frumos; fru­museţe” (< vsl. krasĭnŭ “frumos”, fem. krasĭna, cf. bg. krasen “frumos, dră­guţ”, slav. krasa “fru­museţe” şi un nume topic ucr. krasna, slov., croat. krasnitsa). În Ma­ra­mureşul din dreapta Tisei, există o localitate cu numele Crăsnişoara (< Crasna + suf. dim. -işoara) (Taracz­kraszna, în ucr.), “co­mună de dată mai recentă”, după cum menţionează Al. Filipașcu (1940). Probabil din acest motiv, la numele localităţii de pe valea Vișeului s-a adă­u­gat deter­minantul Vişeu (la genitiv), pentru a fi lo­ca­lizată mai uşor.

Istoricul Ilie Gherheș (2011) are o observație în acest sens: “Crasna Vișeului, de la râul Crasna, care este o traducere a denumirii românești de Apa Frumoasă. De remarcat faptul că, destul de rar întâlnim în literatura de specialitate ca după ce un hidronim (Crasna) devine toponim (satul Crasna), acesta poate fi reînnobilat devenind Crasna Vișeului, adică Frumușeaua Vișeului, mai ales că cei doi termeni provin din două limbi de bază”. În țară există și alte localități cu nume identic sau asemănător, având, probabil, aceiași etimologie: Crasna (jud. Co­vasna, Gorj, Sălaj și Vaslui), Crasna din Deal, Crasna-Un­gureni (jud. Gorj), Crasnaleuca (jud. Bo­toşani).

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).