LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Oarța de Sus

Sat aparţinător de comuna Oarţa de Jos, zona Codru, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată la poalele Culmii Codrului, pe valea Oarţei, între Orțița și Bicaz, la 6 kilo­metri vest de Oarţa de Jos şi 4 kilometri est de Bicaz; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1391 (Trywarcha). Populaţie: 581 locuitori. Dialect: subdialect crişean, grai so­meşean. Numele comun al lo­cui­to­rilor: orţean, -ă, orţeni, -e, (orţan) / orţeancă, orţence, (orţancă). Nume de familie derivate din numele lo­ca­lităţii: Orţan. Nume de familie frecvente în localitate: Andreicuţ, Bota, Costi­naş, Morar, Mureşan, Pop, Tămăşan. Personalităţi: Traian Rus (1947-2016), profesor de istorie. Vol. Povestiri din Ţara Codrului (2015). ♦ Andrei An­dreicuţ (n. 1949), arhie­piscop ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului, mitropolit al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Cetățean de onoare al județului Maramureș.

Instituții: grădiniță, școală gimnazială, biserică ortodoxă (de zid, “Sfântul Apostol Toma”, 1976), biserică baptistă, biserică penticostală (“Emanuel”, 2016). Așezământ monahal: Mănăstirea Oarța, rit ortodox, hramul “Sf Maria Magdalena”, obște de călugări (după 1990). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Oarța), teren arabil, livezi. Monumente de arheologie: așezare, epoca bronzului, Cultura Wietenberg (punct “Ghiile Botii”), sit arheologic; așezare, epoca bronzului (punct “Oul Făgetului”), sit arheologic; așezare, perioada de tranziție la epoca bronzului, grupul cultural Iclod (punct “Oul Făgetului”); așezare, Neolitic (punct “Oul Făgetului”); așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus și grupul Lăpuș (punct “Mânzata”); așezare, epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus și grupul Lăpuș (punct “Făget”); așezare, sec. I a.Ch. – I p.Ch., Cultura Coțofeni (punct “Măgura”), sit arheologic; așezare, eneolitic, grupul cultural Iclod (punct “Măgura”). Monument comemorativ: Monumentul Eroilor (2005).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1391) Trywarcha, (1475) Warcza, Felsewarcza, (1489) Varcza, (1533) F[első] Vártza, Felsew­warcza, (1543) Fewlsewarcza, (1549) Felseo Varcza, (1557) F[első] Varcha, (1569) Fel­se­warcza, (1733) Oarcza de szúsz, (1750) Felső also arcza, (1760) Felső Varcza, (1850) Vártza din Szusz, (1854) Felső Várcza (Kis Várcza), Varţuţa, (1909-1919) Oarţa-de-sus, Felsö­vár­cza, (1968) Oarța de Sus. Evoluția numelui localității: Trei Oarţe, Oarța, Oarța de Sus. Soluții etimologice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, în Zona Codrului existau deja trei localităţi cu numele Oarţa. Un secol mai târziu, pentru a se diferenţia, se adaugă un deter­mi­nant (de Sus, în acest caz). Pentru originea numelui localității, vezi supra.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023)