
LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Odești
Sat aparţinător de comuna Băseşti, zona Codru, județul Maramureș, regiunea Transilvania (de Nord); până în 1997 a aparţinut de com. Băiţa de sub Codru. Localitate situată pe valea Tămăşeşti, la poalele Munţilor Făgetului, lângă Culmea Codrului, între Băsești și Băița de sub Codru, la 17 kilometri de Cehu Silvaniei; zonă de deal.
Prima atestare documentară: 1205 (Vodă, Vod). Populaţie: 406 locuitori. Dialect: subdialect crişean, grai someşean. Numele comun al locuitorilor: odeştean, -ă, odeşteni, -e / odeşteancă, odeştence. Nume de familie derivate din numele localităţii: Odeşteanu (9 persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Blidar, Chiş. Personalităţi: Vasile Blidar (1911-1958), partizan anticomunist. Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”); biserică penticostală (1997). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Tămășești), teren arabil, livezi, pășuni. Alte resurse: semnal GSM, rețea utilități (apă, energie electrică). Descoperire arheologică: topor cu disc, descoperit pe ulița Calea Cuții, în anii 80, cu ocazia săpării fundației unui gard. Monument istoric: Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1832). Monument comemorativ: Monumentul Eroilor din cele două războaie mondiale (2004).
Originea numelui localității
Denumiri atestate: (1424) Odafalwa, (1475) Vadazfalwa, (1543) Wodafalwa, (1549) Vadafalwa, (1569) Wadaffalwa, (1629) Vadaffalva, (1733) Odesti, (1850) Nogyestye, (1854) Vádfalva, Vogieştie, (1909-1919) Odeşti, Vadafalva, (1968) Odești. Evoluția numelui localității: Satul lui Vodă, Odești.
Soluții etimologice. I. Odobescu (1973) trece în revistă majoritatea soluțiile propuse pentru etimologia denumirii satului: “Petri Mór îl pune în legătură cu termenul magh. vadasz «vânător». N. Drăganu porneşte de la apelativul rom. vodă «voievod» sau magh. vad «sălbatic». Locuitorii traduc Vadafalva prin «sat sălbatic». Voda (Vod, Vada, Vad, forme atestate) se pare că a fost nume de persoană, plus suf. –eşti a dat Vogieşti, formă atestată, apoi Uodeşti, Uădeşti, cum pronunţă şi azi majoritatea locuitorilor şi, în fine, forma oficializată, Odeşti”. Din categoria soluțiilor improbabile (alături de derivarea din magh. vadasz “vânător” și magh. vad “sălbatic”) este și propunerea: “de la sl. voda = apă, prin dispariția consoanei v și prefacerea lui a în e + sufixul –ești”.
Atestarea din 1424 (Odafalwa, adică Satul lui Odă sau Odeşti) ar putea indica faptul că la originea oiconimului se află un antroponim, însă nu e limpede care e acest nume. Ar putea fi Vodă, Hodea sau Hodiş, nume atestate. Hodiş (38 de persoane cu acest nume de familie, în Maramureş; derivat din tema Hod, cf. magh. hod “castor”) putea deveni *Hodeş, iar cu suf. –eşti dădea Hodeşti, prin afereză, Odeşti. Numele Hodea este mai frecvent (62 de persoane). Numele de familie Vodă (din apelativul vodă «voievod») are o frecvenţă redusă (10 persoane), însă îl recomandă toate atestările documentare de după 1475: Vadazfalwa, Wodafalwa, Vadafalwa, Vadaffalva, Vádfalva, Vogieştie. Ipoteza e agreată și de N. Drăganu (1933). Vasile Iuga (2015), într-o lucrare cu caracter monografic dedicată localității, susține că cea mai veche atestare documentară datează din sec. al XIII-lea și consemnează denumirea de Voda: “În Regestrum Varadinense (Registrul de la Oradea) este menționată localitatea la anii 1205-1235, cu numele de Voda, adică «satul lui Vodă», a voievodului zonei Codrului”.
(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).