LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Petrova

Comună, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată (la răspântie de drumuri) între Rona de Sus, Leordina și Bistra, pe valea Vişeului, la poalele Munţilor Maramureşului, la 24 de kilometri de Vişeul de Sus; zonă de munte.

Lo­calităţi componente ale comunei: Petrova (nu are localități aparținătoare). Prima atestare documentară: 1411 (Petrowa). Po­pu­laţie: 2.525 locuitori. Gospodării: 1.022. Etnii: 2.414 români, 15 romi, 20 ucraineni. Culte: 2.373 ortodocși, 22 penticostali, 20 adventiști, 14 martori ai lui Iehova, 5 romano-catolici, 3 reformați, 7 greco-catolici. Cătune: Valea Neagră, cătun contopit cu loc. Petrova, atestat documentar în 1956; Valea Runi (1956). Dialect: sub­dialect maramureşean. Numele co­mun al locuitorilor: petrovan, -ă, pe­troveni, -e / petrovancă, petrovence. Porecla locuitorilor: ciupercari. Nume de familie derivate din numele localităţii: Pe­trovan (1.134 de persoane). Nume de familie frecvente în loca­litate: Bilaşcu, Do­hotar, Ileş, Mihalca, Palcuş, Petrovai, Savu.

Per­so­na­lităţi: Gheorghe Bilașcu (1863-1926), cofondator al Universității de Medicină și Stomatologie din Cluj; a condus Clinica de Stomatologie a Universității. Președinte al Asociației Medicilor Stomatologi din România. ♦ Vasile Filipciuc (1885-1932), jurist, om politic, publicist; a colaborat la revistele Familia (Oradea), Gazeta Transilvaniei (Brașov), Tribuna (Sibiu), Unirea (Blaj). ♦ Alexandru Filipașcu (1902-1952), istoric, profesor, preot, primar al municipiului Sighetul Marmației; doctor în filosofie la Roma (1922), licențiat în teologie (1928). Vol. Istoria Maramureșului (1940). ♦ Adrian Dohotaru (1939-1995), ziarist, poet, dramaturg, mi­nistru se­cretar de stat în Ministerul de Ex­terne. ♦ Ioan Petrovai (n. 1949), profesor, poet. Vol. Pasărea cu ochii-n lună (1996), Multiculturalism în Ţara Mara­mu­reşului (2008). Membru al Uniunii Scriitorilor. ♦ Ilie Gherheș (n. 1962), istoric, cercetător, cadru universitar. Vol. Maramureșul între Dictatul de la Viena și Conferința de Pace de la Paris (2002), Maramureșenii și Marea Unire de la 1 Decembrie 2018 (2018). ♦ Gavrilă Bilașcu (n. 1967), poet. Vol. Șansa învinsului (1998), Însingurări (2001).

Instituții: primărie, 2 grădinițe (Curți, Hera), 3 școli primare (Deluț, Mocearschi, Susani), liceu tehnologic, bibliotecă comunală (din 1954), cabinet medical, cabinet stomatologic, farmacie, agenție bancară, bancomat, oficiu poștal, serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor, cămin cultural. Biserici: biserici ortodoxe (de zid, “Adormirea Maicii Domnului”, 1864; Petrova-Josani: “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, 2003, de zid); biserică adventistă de ziua a șaptea; biserică penticostală (2005). Așezământ monahal: Mănăstirea Petrova, rit ortodox, construcție de cărămidă, cu hramul “Izvorul Tămăduirii”, obște de călugări (2001). Resurse naturale: curs de apă (râul Vișeu), teren arabil (600 ha), pășuni și fânațe (2.000 ha), fond forestier (7.100 ha); fructe de pădure și ciuperci comestibile din flora spontană, culturi pomicole. Monument istoric: Casa Mihalca (sf. sec. XVIII). Monument comemorativ: Troița Eroilor căzuți în Primul Război Mondial (1995). Târg săptămânal de mărfuri şi animale (sâmbăta).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1411) Petrowa, (1451) Pethrowa, (1460) Pe­ter­man, Petermanfalva, (1471) Pether­wa, (1828, 1851) Petrova, (1909-1919) Pătrova, Petrova, (1968) Petrova. Evoluția numelui localității: Satul lui Petru, Peterva, (dial.) Pătrova, Petrova.

Soluții etimologice. Referitor la întemeierea localității, legenda spune că “din Dolha, de dincolo de Tisa, de acolo au venit cei 12 copii care au înfiinţat cele 12 sate nemeşeşti din Mara­mureş, printre care şi Petrova. Cel care a venit aici se chema Pătru”. Primele ipoteze propuse aduc în dis­cu­ţie originea antică (dacică sau roma­nă) a numelui localităţii. Astfel, I. Mihalyi de Apşa (1900), este de părere că Petrova se traduce prin “Satul lui Pe­tru”, ca Ruscova, Neagova etc.; “dar poate fi şi anticul Petrodava”. Intervenţiile ulterioare reiau ipo­teza: “Poate din dacicul Pe­tro­dava”. În atestările docu­men­tare, oiconimul apare în formele Petrova şi Peterva, care traduc pe Petru. De aceeaşi părere este şi N. Drăganu (1933): “din Petre”. De menționat că și Petre şi Petrov provin din antro­po­nimul Petru (< lat. Petrus). La originea oiconimului Petrova ar pu­tea fi şi antroponimul Petru + suf. –ova, după toponimele româneşti ter­minate în –ova (cf. Bacova, Ciacova, Stanciova etc., în jud. Timiş; sau Ruscova, în jud. Maramureş), care indică o denumire iniţială de forma Petrovár “cetatea lui Petru”. În opinia lui Ștefan Vişovan, se poate admite şi un ucr. Petrovo Selo, prin renunţarea, în timp, la determinant şi adaptarea la limba română. Puțin probabilă derivarea directă “de la latinescul petra + sufixul slav –ova = Valea Pietrei”.

(Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).