LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Sârbi (Budești)

Sat aparţinător de comuna Budeşti, zona Mara-Cosău, județul Maramureș, regiunea istorică Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitate situată la poalele Munţilor Gutâi, pe valea Cosăului, între Budești și Călinești; zonă de deal.

Prima atestare documentară: 1459 (Zeer, Zenfalua, Zerfalwa). Populaţie: 823 locuitori. Dialect: subdialect maramureşean. Numele comun al locuitorilor: sârbean, -ă, sârbeni, -e / sârbeancă, sârbence. Porecla locuitorilor: prunari. Nume de familie frecvente în localitate: Demian, Giurgi, Marinca, Rednic. Instituții: școală primară, biserică greco-catolică (de zid, “Sfântul Gheorghe”, 2010-2017); biserici ortodoxe (de lemn, “Cuvioasa Paraschiva”, 1532, respectiv 1667). Resurse naturale: curs de apă (pârâul Cosău), teren arabil, livezi, fânațe, fond forestier, ciuperci comestibile din flora spontană. Monumente istorice: Ansamblu de arhitectură tehnică populară (sec. XIX); Biserica de lemn „Sf. Nicolae” – Josani (1665); Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” – Susani (1667).

Originea numelui localității

 Denumiri atestate: (1459) Zeer, Zenfalua, Zerfalwa, (1465) Zerpfalva, (1475) Syepfalwa, Szirpfalva, (1479) Ezzepfalwa, (1480) Zerfalva, (1828) Szérfalva, Sirby, (1851) Szerfalu, (1909-1919) Sârbi, Szerfalva, (1968) Sârbi. Evoluția numelui localității: Satul lui Sârb(u), Sârbi.

Soluții etimologice. Formele sub care apare denumirea localităţii în documente (Zeer, Zenfalua, Zerfalwa, Zerpfalva, Syepfalwa, Szirpfalva, Ezzepfalwa, Zerfalva, Szérfalva, Sirby, Szerfalu) traduc sau transcriu în grafia maghiară numele Sârbi sau Satul lui Sârb(u). Sufixul –i este desinenţa care indică pluralul, în loc de suf. –eşti. Este evident că la origine se află un antroponim Sârb sau Sârbu (din s. sârb, nume etnic). În judeţul Maramureş, 29 persoane au numele de familie Sârb sau Sârbu. Iorgu Iordan precizează că “până într-o epocă nu prea îndepărtată de a noastră, românii au cunoscut la sud de Dunăre o singură populaţie slavă, pe care o numeau sârbi, indiferent de adevărata ei origine etnică”. În ţara noastră sunt alte zece oiconime cu denumirea de Sârbi, având aceeaşi etimologie (jud. Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Galaţi, Hunedoara, Sălaj, Vaslui, Vâlcea, Vrancea). Această denumire (frecventă în toate regiunile țării) arată că, inițial, localitatea a fost locuită de o “populație de origine sârbească, sau, mai bine, sud-slavă, ori slovacă”. Cu timpul, populația slavă a fost asimilată, însă în memoria colectivă nu atât a localnicilor, ci a vecinilor lor, s-a păstrat amintirea existenței unui grup compact de etnici slavi. 

 (Mai multe detalii, în lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023).