CLIMA 2026 (IV). Jurnalistul Somogyi Attila: Planeta încotro?

Trăim o realitate evidentă! Pământul se schimbă devenind în fiecare zi și tot mai mult, o realitate axiomatică, în drum spre dezastru. Dar…marea majoritate dintre noi nu vrem să ne gândim la acest aspect, considerând că nu este responsabilitatea noastră, ci exclusiv a decidenților lumii. Dar cred că este greșit, căci fiecare din noi și toți împreună, avem partea noastră de contribuție și responsabilitate la păstrarea  sau distrugerea planetei.

De ce nu s-a ținut cont de avertismentele lansate în timp,  privind efectele negative ale industrializarii excesive?  Ca societate, eram interesați doar de progresul economic și acumularea de bunuri, cu orice preț? Se știe că primele semnale au apărut încă din secolul XIX, apoi ele s-au intensificat în secolul XX dar a trebuit să trăim realitatea efectelor de azi, pentru a realiza că topirea ghețarilor, schimbările climatice și anotimpurile tot mai severe confirmă drumul spre un dezastru cert, care poate fi întârziat dar nu evitat.

Îmi pun tot mai des întrebarea ce este de făcut, cine si cum poate acționa, inclusiv  daca eu, personal, pot face ceva efectiv pentru a proteja planeta?

Pornind de la niște evidențe certe ale vieții, trebuie să accept în primul rând că deșertificarea și afectarea producției agricole, existența fenomenelor meteorologice extreme cu consecințe severe și scăderea rezervelor de apă sunt realități și în România de astăzi. Și este evident, că noi, comunitățile, nu putem influența sau determina decidenții să ia măsuri pentru reducerea poluării, risipei generate de consumul excesiv, investițiilor în industrii poluante și adoptarea unor politici publice sănătoase. Dar știu ce pot sa fac eu, și fac deja, realizând că am obligația de a renunța la excese, ambiții și demersuri care agresează mediul.

Ce fac eu concret?

  • mi-am făcut un habitat dimensionat nevoilor mele actuale, o construcție mică  izolată termic care reduce consumul necesar încălzirii unor spații excesive, proces generator de noxe. Casa trebuie să fie adăpost familial și nu o realizare opulentă sau o emblemă socială prin care epatăm!
  • am adoptat un stil de viață mai sănătos, lipsit de excese alimentare care generează risipă și consum mărit. Aplic principiul: mâncăm ca să trăim nu trăim ca să mâncăm!
  • utilizez doar în cazuri strict necesare mijloacele auto personale, adoptând practicile mersului pe jos sau cu mijloacele de transport în comun. Mașina trebuie să fie o facilitate cu care te deplasezi din punctul A în punctul B, nu o reflexie a bogăției personale!
  • folosesc sisteme de iluminat inteligente, cu consum redus de energie electrică, fapt ce contribuie la reducerea poluării generate de producerea curentului. Iluminatul decent este echilibrul dintre funcționalitate, confort vizual și eficiență energetică!
  • utilizez apa în mod responsabil, acceptând ideea că risipa afectează pe semenii mei. Un consum moderat înseamnă responsabilitate personală și grijă pentru nevoile colective!
  • colectez deșeurile selectiv, contribuind la reintroducerea lor mai rapidă în sistemul de reciclare.E corect, firesc, productiv și de bun simț să contribui la efortul comunitar!

E puțin, e mult, e firesc? Nu vreau să impresionez pe cineva, nici să dau lecții, consider doar că prin exemplul personal a ceea ce fac, arăt ca se poate, e necesar și decent să protejez mediul.

Ce ar trebui să facă autoritatea publică?

  • Să adopte politici ferme de natură a reduce poluarea și risipirea banului public, prin investiții megalomanice de natură a impresiona populația,
  • Reducerea prin restricționare a traficului urban și motivarea cetățenilor să utilizeze transportul în comun, mersul pe jos sau cu mijloace nepoluante.
  • Renunțarea sau limitarea drastică a utilizării parcurilor de mașini aparținând autorităților publice și agenților economici. În era digitală si într-un oraș având 5 km de la nord la sud, orice activitate administrativă se poate efectua pe jos sau pe bicicletă,
  • Optimizarea consumului de gaz și energie electrică în instituțiile publice, metode precum cea propusă de inginerul Dumitru Matei, aplicată deja în unele unități, generând economii intre 40-50%,
  • Adoptarea unui plan urbanistic general, care să elimine excesele dezvoltatorilor imobiliari cu efecte în reducerea patrimoniului verde și stoparea transformării orașului într-un imens spațiu dominat de betoane.

Dar pentru asta avem nevoie de decidenți responsabili, nu de “homo populistus”, care uită că cetățenii dețin dreptul de a decide prezentul si viitorul, nu de consilierii locali aleși pe liste de partid preocupați de interese personale sau de grup. Mai avem nevoie de  administratori ai urbei dispuși să renunțe la privilegii, aflați în serviciu public și nu la “conducerea” orașului.

Dar mai ales, avem nevoie de o nouă mentalitate publică a comunității care să accepte că avem nevoie de resurse de apă viabile și de durată, energii nepoluante, măsuri de protecție a urbei împotriva calamităților, servicii publice moderne.

Știu că nu ne place să avem reguli. Nici să învățăm să economisim energia, să mergem pe jos, să renunțăm la risipa alimentară și a apei. Ne place libertatea, dreptul de a face ce vrem, cum vrem și când vrem. Dar ne întrebăm până când?

Ce vom face când vom rămâne fără apă, energie electrică, aer curat? Vom emigra…dar oare unde…

Gândiți-vă, vă rog, doar un pic…

Somogyi Attila

Nota redacției:

Cotidianul „Glasul Maramureșului” a inițiat o campanie de presă centrată pe una dintre cele mai mari provocări ale societății contemporane: încălzirea globală și efectul de seră generat de activitatea umană. În cadrul acestui demers, redacția lansează o invitație deschisă către cititori, specialiști și membrii comunității locale de a se implica activ prin opinii personale, abordări creative și soluții concrete pentru protejarea mediului. Pentru detalii suplimentare și trimiterea textelor, cei interesați sunt invitați să contacteze redacția cotidianului „Glasul Maramureșului” (email: info@glasumm.ro).

Articole apărute:

(I) Gabriel Zetea, președintele CJ Maramureș: “Ce lume le lăsăm copiilor noștri?” 

(II) Cristian Niculescu-Țâgârlaș, senator PNL: România ar putea crea un mecanism juridic al „dividendului verde local”

(III) Gheorghiță Țibuleac, farmacist : „Clima se schimbă. Sănătatea noastră se schimbă odată cu ea”

GlasulMM
GlasulMM