CLIMA 2026 (VI). Deputatul Călin Groza: România verde și rezilientă – un plan concret pentru schimbările climatice

Schimbările climatice nu mai sunt o problemă a viitorului. Sunt o realitate pe care o vedem deja în perioadele de caniculă, în secetă, în ploile torențiale și în fenomenele meteorologice extreme. România are strategii și obiective asumate, însă cred că următorul pas trebuie să fie unul foarte concret: să transformăm aceste obiective în proiecte care schimbă efectiv viața oamenilor.

Eu aș propune un program național pe care l-aș numi „România Verde și Rezilientă”, construit pe câteva măsuri simple, dar aplicate la scară națională.

Prima direcție: clădiri care consumă mai puțin. Statul trebuie să înceapă cu școlile, spitalele și instituțiile publice care au cele mai mari costuri energetice. Renovarea trebuie să însemne mai mult decât schimbarea fațadei: termoizolație, ferestre eficiente, sisteme moderne de încălzire și răcire, panouri fotovoltaice acolo unde sunt eficiente și soluții pentru protejarea clădirilor în perioadele de caniculă. Pentru locuințele private, propun programe de finanțare simplificate, în care sprijinul public să fie mai mare pentru renovările complete care reduc semnificativ consumul de energie.

A doua direcție: orașe care se adaptează la căldură și la ploi torențiale. La fiecare proiect nou de infrastructură urbană trebuie să avem mai puțin beton și mai multă natură: arbori, spații verzi, pavaje permeabile, rigole verzi și sisteme de colectare a apei pluviale. Putem transforma anumite spații publice în zone care, în condiții normale, sunt parcuri sau locuri de recreere, dar care pot reține temporar apa atunci când apar ploi abundente. În acest fel, aceeași investiție poate contribui și la reducerea temperaturii din oraș, și la prevenirea inundațiilor.

A treia direcție: să păstrăm apa. Trebuie să schimbăm modul în care privim apa de ploaie. Nu este doar ceva ce trebuie evacuat cât mai repede. Este o resursă. Propun dezvoltarea unor sisteme locale de colectare și retenție a apei pluviale, refacerea zonelor umede acolo unde este posibil și modernizarea infrastructurii de irigații prin sisteme care folosesc apa mult mai eficient. Apa trebuie păstrată atunci când este din abundență pentru a putea fi folosită atunci când apare seceta.

A patra direcție: agricultură pregătită pentru clima următorilor ani. Fermierii trebuie ajutați să investească în irigații eficiente, senzori pentru monitorizarea umidității solului, soiuri rezistente la secetă și tehnologii care reduc consumul de apă. Sprijinul public trebuie să îi ajute nu doar să producă mai mult, ci să poată continua să producă și într-un an cu secetă severă.

A cincea direcție: energie produsă local. Trebuie să încurajăm producerea energiei regenerabile acolo unde este eficientă: pe clădiri publice, hale, spații industriale și gospodării. Dar trebuie să facem un pas mai departe și să folosim energia produsă local pentru consumul local. O școală care își produce o parte din energia necesară, un spital care își reduce factura sau o comunitate care produce și consumă energie împreună înseamnă mai puțină risipă și mai multă independență energetică.

Și, poate cel mai important, trebuie să schimbăm modul în care investim banii publici. Propun ca proiectele majore de infrastructură să fie evaluate obligatoriu și din perspectiva schimbărilor climatice. Când construim astăzi un drum, un cartier, o școală, un spital sau o rețea de apă, trebuie să ne întrebăm dacă acea investiție va face față temperaturilor, secetei și ploilor extreme din următoarele decenii.

Nu cred că România trebuie să reinventeze totul. Trebuie să avem inteligența de a lua soluțiile care funcționează și de a le adapta la realitatea noastră.

„România Verde și Rezilientă” nu trebuie să fie încă o strategie care rămâne într-un sertar. Trebuie să fie un program cu proiecte clare, finanțare, termene și indicatori pe care cetățenii să îi poată verifica.

Pentru că protejarea mediului nu înseamnă doar să plantăm copaci sau să vorbim despre emisii. Înseamnă să construim o Românie în care risipim mai puțină energie, păstrăm mai multă apă, avem orașe mai răcoroase, agricultură mai rezistentă și infrastructură pregătită pentru viitor.

Asta înseamnă, pentru mine, o Românie verde și, mai ales, o Românie pregătită.

Călin Groza

Nota redacției:

Cotidianul „Glasul Maramureșului” a inițiat o campanie de presă centrată pe una dintre cele mai mari provocări ale societății contemporane: încălzirea globală și efectul de seră generat de activitatea umană. În cadrul acestui demers, redacția lansează o invitație deschisă către cititori, specialiști și membrii comunității locale de a se implica activ prin opinii personale, abordări creative și soluții concrete pentru protejarea mediului. Pentru detalii suplimentare și trimiterea textelor, cei interesați sunt invitați să contacteze redacția cotidianului „Glasul Maramureșului” (email: info@glasumm.ro).

Articole apărute:

(I) Gabriel Zetea, președintele CJ Maramureș: “Ce lume le lăsăm copiilor noștri?” 

(II) Cristian Niculescu-Țâgârlaș, senator PNL: România ar putea crea un mecanism juridic al „dividendului verde local”

(III) Gheorghiță Țibuleac, farmacist : „Clima se schimbă. Sănătatea noastră se schimbă odată cu ea”

(IV) Somogyi Attila, jurnalist: Planeta încotro?

(V) Sorin Vlașin, senator: Marea provocare a secolului nostru este reconcilierea dintre industrie și planetă