LOCALITĂȚI DIN MARAMUREȘ. Baba

Baba. Sat aparţinător de comuna Coroieni, zona Lăpuş, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Lo­calitate situată în extremitatea sudică a judeţului Maramureş, la graniţa cu judeţul Sălaj, între Drăghia și Poiana Blenchii, la 4 kilometri sud-vest de Coroieni, la 67 de kilometri de Baia Mare; zonă de deal (alt. 295 m). ♦ În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, localitatea a făcut parte din comitatul maghiar Solnoc-Dăbâca, iar în perioada interbelică a aparținut de județul Someș, plasa Lăpuș. După al Doilea Război Mondial, a făcut parte din Regiunea Baia Mare, iar din 1968 a intrat în alcătuirea actualului județ Maramureș.

Prima atestare documentară:1357 (Bába pa­taka). Populaţie:466 locuitori. Dialect: sub­dialect crişean (de tranziţie). Numele comun al locuitorilor: băbean, -ă, băbeni, -e, (băban, bă­baș) / bă­beancă, bă­bence. Nume de familie derivate din numele loca­lităţii: Bă­ban; Băbaş, (440, res­pectiv 150 de persoane). Nume de familie frecvente în localitate: Baloş, Both, Duma, Mi­hiş. Per­so­na­lităţi: Aurel Duma (1919-1993), po­litician şi diplomat; preşedinte al Co­mitetului Naţional Olimpic Român, ambasador în China (1966-1972), secretar de stat în Mi­nisterul Afa­cerilor Externe. Biserici: biserică ortodoxă (de zid, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1905). Resurse naturale: carieră de calcar, teren arabil, fânațe. Alte resurse: rețea utilități (apă, energie electrică). Arie na­turală pro­tejată (de interes na­ţional): Cheile Babei. Monu­ment comemorativ: Statuia Ostașului Necunoscut (1988).

Originea numelui localității

Denumiri atestate: (1357) Bába pa­taka, (1405) Baba, (1579) Baba­pa­taka, (1663) Bábafalva, (1733) Bába, (1854) Bába, Baba, (1909-1919) Baba, (1968) Baba. Evoluția numelui localității: Valea Babei, Satul Baba, Baba.

Soluții etimologice.Numele localității provine din hidronimul Baba, dovadă fiind atestările din sec. XIV-XVI (Bába pa­taka = Valea Babei). Referitor la numele cursului de apă, o ipoteză ar fi derivarea din n.fam. Baba, pro­pusă de I. Pătruţ (1984). Iar numele provine, după I. Iordan (1983), din apelativul babă sau direct din antroponimul sl. Baba; în schimb, N.A. Constantinescu (1963) este de părere că antroponimul ar putea proveni fie din tc. baba “tată” (cf. Baba Novac, generalul lui Mihai Vi­teazul), fie din subst. baba. Menționăm că acest antroponim e atestat în judeţul Maramureş: 29 de persoane au numele de familie de Baba sau Babă.

Apelativul baba (de origine slavă) în limba română poate avea sensul de “femeie în vârstă”, “bunică”, “vrăjitoare”, “bârnă”, “popică”, “element din sistemul de evacuare a fumului provenit de la cuptor” etc. Evident, primele două sensuri trebuie avute în vedere pentru o posibilă preluare antroponimică în această speță. În schimb, A. Rezeanu (2011) identifică alte semnificații și exclude o decriptare de natură antroponimică, în favoarea derivării dintr-un microtoponim: “Admitem un entopic inițial baba, cu explicație antropomorfă, toponimizat și un transfer de nume către alte denotate. Câmpul semantic al toponimului primar Baba îi sunt proprii câteva seme distinctive: a) forme de teren asemănătoare unei siluete umane; b) formă de teren aflată în vecinătatea unei așezări X; c) formă de teren ca reper de hotar între proprietăți. Prin transgresare a toponimului, numele Baba s-a transferat către alte repere, sat, pădure, părâu, deal, etc. Reperul cu cea mai veche atestare (1357) și posibil primul în această serie este satul”. De precizat că atestarea din 1357 se referă la hidronim (Valea Babei), pe când oiconimul în forma Baba e consemnat abia în anul 1405; ceea ce înseamnă că reperul cel mai vechi este pârâul, iar numele s-a transferat ulterior satului. În țară mai există și alte localități cu nume identic sau asemănător, posibil având aceiași etimologie: Baba (jud. Alba), Ba­bele (jud. Il­fov) sau cu etimologii diferite: Baba Ana (jud. Prahova), Baba Novac (jud. Satu Mare), Babadag (Tulcea).

(Din lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023. Cartea poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”).